Kelemen Hunor: „Raportul MCV nu stă nici în Victor Paul Dobre, nici în Laszlo Borbely”

Preşedintele UDMR consideră deja clasat cazul fostului ministru al Mediului Laszlo Borbely FOTO Adevărul

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a explicat că Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) nu trebuie legat, aşa cum a făcut preşedintele Băsescu, de votul din plen pentru ridicarea imunităţii celor doi foşti miniştri Borbely şi Dobre.

„Nu cred că raportul MCV stă în două sau în trei persoane şi cred că sunt lucruri de o mie de ori mai important, şi în cazul MCV, şi în cazul Schengen decât Dobre şi Borbely”, a explicat Kelemen Hunor.

Preşedintele UDMR a mai explicat că, în ceea ce-i priveşte pe membrii Uniunii, „cele două chestiuni legate de Borbely şi Dobre sunt închise”, întrucât Parlamentul şi-a exprimat deja votul în această privinţă. Mai mult, Hunor a ţinut să precizeze că Parlamentul nu trebuie învinovăţit pentru acest vot.

„Nu cred că trebuie, din nou, aruncată vina pe Parlament şi nici că trebuie demitizat de tot Parlamentul”, a mai spus Hunor.

Şeful statului a afirmat, în cadrul întâlnirii cu premierul Victor Ponta şi cu preşedinţii celor două Camere, Crin Antonescu şi Valeriu Zgonea, că raportul MCV depinde şi de modul în care Parlamentul lasă Justiţia să acţioneze, aducând în discuţie cele trei cazuri în care procurorii au cerut ridicarea imunităţii parlamentare a deputatului Ion Stan şi a celor doi foşti miniştri Laszlo Borbely (Ministerul Mediului) şi Victor Paul Dobre (Ministerul Administraţiei şi Internelor), iar Parlamentul a respins cererile.

Preşedintele Băsescu a explicat, în acest context, că „targetul” nu era atât Mecanismul de Cooperare şi Verificare, cât aderarea României la spaţiul Schengen, şi „cunoscând sensibilităţile unor state legat de raportul MCV”, ar fi fost bine „să nu ratăm o soluţie pozitivă în martie”.

„Vreau să fie foarte clar, target-ul nu era atât MCV, cât Schengen-ul. Pentru că, ştim foarte bine, la ultimul Consiliu European, am reuşit să obţin din nou solicitarea Consiliului European să fie pusă pe agenda Consiliului JAI din martie problema Schengen – România – Bulgaria. Ori, cunoscând sensibilităţile unor state legat de raportul MCV, mi s-a părut că putem face ceva pentru a nu rata o soluţie pozivită în martie. (...)Am ridicat problema votului pentru domnul deputat Stan şi problema votului pentru domnul ministru Borbély şi domnul ministru Dobre, toate trei situaţiile fiind legate până la urmă de votul şi voinţa Parlamentului”, a explicat preşedintele Băsescu.

Laszlo Borbely, acuzat de procurorii anticorupţie de trafic de influenţă şi fals în declaraţiile de avere

Procurorii anticorupţie au cerut, în aprilie anul trecut, declanşarea procedurilor pentru aprobarea cererii de urmărire penală faţă de fostul ministru al Mediului Laszlo Borbely, pentru infracţiunile de trafic de influenţă şi fals în declaraţiile de avere, în formă continuată.

În iulie 2011, numele lui Laszlo Borbely a apărut într-un dosar de trafic de influenţă instrumentat de DNA Oradea. Ministrul nu a fost pus formal sub acuzare, ci doar consilierul personal al acestuia şi beneficiarul unor contracte cu Apele Române.

Procurorii DNA au pus sub acuzare două persoane pentru cumpărare de influenţă şi complicitate la cumpărare de influenţă. Este vorba despre Ioan Ciocan, ginerele unui fost deputat PSD Satu Mare, Gheorghe Cioca, care ar fi apelat la consilierul personal al fostului ministru al Mediului, pentru a obţine influenţa lui Borbely.

În schimbul acestui beneficiu, Laszlo Borbely ar fi trebuit să intervină la Direcţia Apele Române (instituţie aflată sub coordonarea ministerului pe care Borbely îl conducea), astfel încât Ciocan să primească şi alte contracte, dar să aibă şi prioritate la plata lucrărilor încheiate.

Pentru a începe urmărirea penală, procurorii aveau nevoie de avizul Camerei Deputaţilor, întrucât Laszlo Borbely a câştigat, în 2008, un fotoliu de parlamentar. Camera Deputaţilor a respins, în luna septembrie a anului trecut, cererea procurorilor de începere a urmăririi penale pe numele lui Borbely, 181 de parlamentari votând „împotriva” ridicării imunităţii.

Fostul ministru Victor Paul Dobre este acuzat de abuz în serviciu

Fostul ministru al Administraţiei şi Internelor, Victor Paul Dobre, este acuzat de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată. Procurorii susţin că există indicii că Victor Paul Dobre a solicitat chestorul Constantin Manoloiu, şefului Direcţiei pentru Evidenţa Populaţiei din Ministerul de Interne, să întocmească un înscris în care s-a consemnat că MAI nu îşi poate asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente.

În acest dosar au fost puşi sub acuzare şeful Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din MAI, chestorul-şef Constantin Manoloiu, şi secretarul de stat în MAI, Ioan Căbulea.

Procurorii au cerut avizul Parlamentului pentru începerea urmării penale a fostului ministru, însă deputaţii au respins cererea procurorilor cu 183 de voturi „împotrivă”, în aceeaşi zi în care au dat aviz negativ începerii urmăririi penale pe numele lui Laszlo Borbely.