INTERVIU VIDEO Corina Creţu, comisar european pentru politici regionale. Semnalul european este: „vă dăm bani!“ / Întrebarea: „ştiţi ce să faceţi cu ei?“

Corina Creţu

Ieri, 23 iunie, la Bruxelles, în prezenţa Coomisarului european pentru politică regională, Corina Creţu şi a lui Sevil Shhaideh, Ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice din România, a fost semnat, într-o ceremonie simbolică, documentul care semnifică adoptarea Perogramului Operaţional Regional 2014-2020 pentru România în valoare de 8,25 milarde Euro

În acest program, 6,7 miliarde provin din Fondul European de Dezvoltare Regională - FEDER.  

Este vorba despre unul dintre cele mai mari programe de acest gen la nivelul UE, mai mare cu 77% decât alocarea acordată ţării noastre în excerciţiul financiar precedent.

Un program adoptat relativ târziu, asta însemnând însă că România a pierdut un an din perioada de implementare?

„Pot să vă spun că nu s-au pierdut bani: bugetul prevăzut în 2014 a fost transferat pentru anul 2015. În plus,  data eligibilităţii cheltuielilor rămâne ianuarie 2014, astfel încât costurile deja suportate pentru proiectele începute pot fi eligibile” a spus Corina Creţu într-un interviu acordat în exclusivitate pentru „Adevărul“.

Importantă precizare deoarece, după cum bine ne aducem aminte, perioada 2007-2013 a început dezastruos, cu o rată de absorbţie de aproximativ 4% în 2011. În prezent, rata de absorbţie este de aproximativ 60%, cu promisiunea de a accelerare spre un visat prag de 80%.

Gestionarea bailor din acest program de face exclusiv de către România, prin Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, programul fiind destinat, în intenţia UE, “să contribuie la întărirea economiei şi creşterea calităţii vieţii în regiunile din România şi abilitatea de a atinge obiectivele de dezvoltare europene şi naţionale”.

Despre ce este vorba? Iată domeniile pentru care se alocă banii respectivi, în aşteptarea proiectelor româneşti (a căror elaborare poate fi asigurată de specialişti români şi străini, plata acestora fiind asigurată dintr-un procent de 5% deja prevăzut în alocarea financiară comunitară):

-     îmbunătăţirea eficienţiei energetice a clădirilor şi iluminării publice şi dezvoltarea sustenabilă a mobilităţii urbane (alocare de 30% din totalul resurselor)

-     continuarea dezvoltării capitalelor de judeţ din România  - partea română a selectat 39 de capitale de judeţ (lor le va fi alocată p sumă reprezentând 18% din totalul resurselor acordate prin FEDER, referinţa aceasta fiind valabilă la toate punctele următoare, restul reprezentând contribuţia naţională)

-     îmbunătăţirea conectivităţii regionale prin reabilitarea şi modernizarea drumurilor judeţene care interconectează reţeaua TEN-T (13,5% din alocaţia financiară totală)

-     creşterea competitivităţii IMM-urilor, cu concentrare pe domeniile economice cu creştere rapidă (peste 11% din totalul sumei alocate)

-     îmbunătăţirea infrastructurii sociale şi de sănătate (fonduri alocate pentru trei mari spitale regionale  – peste 6% din totalul sumei generale dar în aşteptarea realizărării de către România a unei radiografii complete a nevoilor reale în domeniu)

-     protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului istoric ca motor local de dezvoltare economică şi sprijinirea revitalizării mediului urban (aproape 6% din totalul resurselor alocate)

-     modernizarea infrastructurii de educaţie şi training (aprox. 4,5% din totalul resurselor)

-     extinderea registrelor cadastrului la proprietăţile din mediul rural şi înregistrarea terenurilor (4% din alocarea generală)

-     sprijinirea transferului tehnologicîn domeniile vizate de specializarea inteligentă şi promovarea comercializării RDI-ului şi transferului de cunoştinţe (peste 2,5% din suma totală)

-     sprijinirea unui management transparent şi eficient cu ajutorul asistenţei tehnice (peste 1,5% din alocarea totală)

-     crearea unui sistem sustenabil de muncă în domeniul turismului prin dezvoltarea potenţâialului economic local endogen (aproximativ 1,5% din totalul sumei alocate)

-     susţinerea regenerării economice şi sociale a zonelor urbane defavorizate (1,4% din totalul sumei alocate).

Suntem, deci, în faza în care se aşteaptă proiectele româneşti care să răspundă cât mai bine cerinţelor specifice din aceste domenii, cu binevenita specificaţie făcută din nou de Comisarul Corina Creţu asupra “toleranţei zero” în privinţa corupţie.

Să mai reamintim nişte date esenţiale:

Alocarea financiară pentru România în cadrul politicii de coeziune (perioada 2014-2020) este în valoare totală de 22 miliarde 541 milioane Euro. Se acordă către România în cadrul unor programe naţionale specifice, printre care şi acesta discutat azi. Mai rămâne doar unul singur de semnat, faimosul Program operaţional privind marile infrastructuri, acela pentru care România prezentase în serie variante de Master planuri în domeniul transportului. Abia se ajunsese în apropierea unui acord şi pe ministrul de atunci l-a apucat dorinţa unei discuţii cu care va rămâne în istorie, aceea despre golanii şi curve.

Ca urmare, a dispărut rapid de pe scena vieţii politice, ceea ce însă a adus un singur neajuns României: s-au blocat procedurile adoptării la Bruxelles a programului acesta esenţial pentru dezvoltarea ţării noastre, aşteptându-se acum „să se vadă dacă viziunea noului ministru coincide sau nu cu cea a predecesorului său”.

Mingea se află pe teritoriul românesc şi, dacă se poate, va trebui să găsim proiecte valabile în care să fie investite fodurile unei reale coeziuni europene. Şi, poate, dar asta cred că e chiar un vis frumos, să ieşim, ca ţară, din clasamentul performanţelor super-negative stabilit anual de OLAF în ce priveşte deturnarea de bani europeni. Dar nu va veni nimeni nici să ne înveţe, nici să ne impună asta. Cel mult, vom da iarăşi bani înapoi, vom fi penalizaţi sau vom stârni confuzie, cum se întâmplă acum cu reducerea TVA-ului...

Semnalul european este: vă dăm bani! Întrebarea: ştiţi ce să faceţi cu ei? 

Interviu Corina Creţu, despre banii europeni şi cum ştie sau nu România să-i folosească