Cum putea fi evitată criza interceptărilor. Primele măsuri luate de Guvern

Călin Popescu Tăriceanu şi Traian Băsescu apreciau interceptările pe vremea când erau la Putere Foto: Mediafax

Decizia CCR de a tăia firul prin care SRI intercepta suspecţi în cauze penale - şi nu doar în dosare ce ţineau de securitate naţională - a bulversat sistemul judiciar. „Adevărul“ vă prezintă cine sunt oamenii care au provocat decizia Curţii, cum putea fi evitată această criză şi cum funcţionează interceptările în alte ţări

Decizia Curţii Constituţionale (CCR) de a scoate Serviciul Român de Informaţii (SRI) din jocul interceptărilor telefonice în cauze penale a fost transpusă în legislaţie. Vineri seară, Guvernul Cioloş a adoptat o ordonanţă de urgenţă care prevede că ofiţerii SRI nu se vor mai implica în cauze penale, ci doar în cele de siguranţă naţională, adică exact aşa cum a cerut CCR. Concret, ascultările ce ţin de corupţie vor intra în sarcina procurorilor şi a poliţiei judiciare, care doar se vor folosi de serverele SRI.

„România nu are altă infrastructură decât cea administrată de către SRI. Am decis folosirea infrastructurii Serviciului, cu excluderea oricărei implicări umane a SRI şi cu implicarea exclusivă a procurorilor şi poliţiei judiciare“, a declarat ministrul Justiţiei, Raluca Prună. Când vorbeşte despre „infrastructura SRI“, ministrul Justiţiei se referă la Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor, instituţie creată în 2008, prin hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), şi care funcţionează în subordinea SRI.

Ordonanţa de Urgenţă adoptată la ceas de seară de Guvern a fost avizată în prealabil de CSAT. „Fie că este vorba de cazuri de securitate naţională sau de cazuri de corupţie, ambele aspecte sunt esenţiale pentru funcţionarea statului de drept, iar eu, ca preşedinte, m-am angajat să fiu garantul funcţionării statului de drept“, a declarat preşedintele Klaus Iohannis la finalul şedinţei CSAT. Dacă fi să rezumăm cât se poate de scurt soluţia găsită de CSAT în comun cu Guvernul am spune cam aşa: interceptările ce ţin de siguranţă naţională au rămas în sarcina SRI. Interceptările ce ţin de corupţie au trecut în ograda procurorilor şi a poliţiei judiciare, care doar se conectează la serverele SRI.

Cartof fierbinte pentru Parlament
De ce legislaţia a fost pusă în acord cu decizia Curţii printr-o ordonanţă de urgenţă şi nu printr-o lege? Pentru că OUG este soluţia cea mai rapidă, care oferă continuitate luptei anticorupţie. „Am dorit să facem prin această OUG este să venim de îndată cu o soluţie care să facă imposibilă sincopa în actul de urmărire penală pe care îl fac procurorii“, a susţinut Raluca Prună.

Traseul greoi al unei legi ar fi scos în ilegalitate interceptarea unor suspecţi în dosarele de corupţie. Însă, la fel ca orice ordonanţă de urgenţă, şi aceasta va trebui aprobată sau respinsă printr-o lege. Însă e greu de crezut că actualul Parlament, al cărui mandat se încheie la începutul lunii decembrie, va mai dezbate un subiect atât de delicat. De altfel, în sertarele Parlamentului mai zac alte câteva articole din Codul Penal sau din Codul de Procedură Penală declarate neconstituţionale de CCR, care, în mod normal, ar fi trebuit corectate de senatori şi deputaţi între timp. A existat un moment de disponibilitate din partea aleşilor să îndrepte Codurile Penale, însă în interesul penalilor, nu al legii. Anul trecut, când au pus pe ordinea de zi dezbaterea articolelor respinse de CCR, parlamentarii au strecurat nu mai puţin de alte 20 de proiecte legislative care ar fi modificat Codul Penal în favoarea corupţilor, oprite de la adoptare doar la presiunea presei. Probabil, va cădea în sarcina viitorilor parlamentari să îndrepte, prin lege, lucrurile îndreptate deja de Guvern, prin OUG.

Poliţişti în locul ofiţerilor SRI
Tocmai ca măsurile de interceptare în cazurile de corupţie să aibă sens, Guvernul a detaşat 40 de agenţi de poliţie judiciară la DNA şi alţi 40 la DIICOT. „S-a adoptat o Hotărâre de Guvern care stabileşte numărul de posturi de poliţişti de Poliţie Judiciară în cadrul Ministerului Public, câte 40 de posturi pentru fiecare instituţie“, a anunţat Raluca Prună. Ministerul Public este denumirea oficială a Parchetul General, instituţie în subordinea căreia funcţionează DNA şi DIICOT.

Tăriceanu, din nou Răzgândeanu
Criza generată de decizia Curţii Constituţionale privind interceptările din dosarele penale ar fi fost evitată dacă parlamentarii ar fi aprobat, în 2007, un proiect de lege care ar fi scos interceptările de sub controlul SRI. Autoritatea Naţională pentru Interceptarea Comunicaţiilor ar fi preluat sistemele, echipamentele şi dispozitivele de interceptare gestionate de toate entităţile din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. ANIC, instituţie care urma să fie reglemntată prin lege, nu este altceva decât predecesoarea Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor, creat un an mai târziu prin decizi CSAT. În februarie 2007, un grup format din 71 de deputaţi şi senatori PNL, printre care Relu Fenechiu, Ovidiu Silaghi, Dan Motreanu şi Varujan Vosganian, au iniţiat proiectul de lege privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Interceptarea Comunicaţiilor (ANIC), care ar fi scos interceptările telefonice de sub controlul SRI.

În martie 2007, Guvernul a emis un punct de vedere, în care era de acord cu iniţiativa, dar cu mici modificări. Astfel, Executivul condus la acea vreme de Călin Popescu Tăriceanu a vrut ca noua Autoritatate să nu deţină şi controlul interceptărilor la securitatea naţională, care să rămână în continuare atributul SRI. Exact cum a spune şi decizia CCR din urmă cu câteva zile.

Ulterior, proiectul a primit şi girul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), care l-a avizat favorabil, iar în aprilie 2007, iniţiativa legislativă a fost aprobată de Camera Deputaţilor şi trimisă la Senat, care era cameră decizională. Deşi părea doar o chestiune de zile,  senatorii nu şi-au făcut timp decât după opt ani să analizeze proiectul. Iar când au făcut-o, în septembrie 2015, l-au respins. Asta cu toate că actualul şef al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, avizase proiectul în 2007, în calitate de prim ministru. La votul decisv din Senat, 115 de senatori au votat împotriva proiectului de lege, iar trei s-au abţinut. Practic, în Senat a existat un consens al tuturor partidelor pentru respingerea iniţiativei legislative. 

Şi Băsescu vede cu alţi ochi SRI
Şi fostul preşedinte al României Traian Băsescu s-a dezis de girul pe care l-a dat iniţiativei legislative în 2007, în calitate de şef al CSAT. Înainte de summit-ul NATO din 2008, CSAT a decis ca SRI să fie autoritatea naţională pe interceptări pentru că era singura instituţie cu „dotarea completă“, în urma unor donaţii intensive de tehnică de interceptare.

Acum, fostul preşedinte este de acord cu scoaterea în afara legii a interceptărilor SRI în dosarele penale. „Este o decizie corectă a CCR să încerce să clarifice articolul 142 din Codul de procedură penală, pentru că spune: poliţia şi alte organizaţii. Pot fi şi organizaţii private sau organisme ale statului care nu au în atribuţiuni unele activităţi şi să facă interceptări. Or, Curtea Constituţională pune în regulă. Înainte de acest cCod de procedură penală, adică în vechiul cod, nu era menţionată poliţia sau alte instituţii“, spune acum Traian Băsescu.