La această OUG se adaugă  Legea manualului şcolar, elaborată de fostul ministru al Educaţiei, Liviu Pop, dar aflată încă în dezbatere parlamentară. Cadrul legal este completat de  OM nr. 5.645/12.12.2017 privind aprobarea Metodologiei de evaluare a calităţii proiectelor de manuale şcolare pentru învăţământul preuniversitar pentru anul şcolar 2018-2019. De menţionat că premierul Tudose s-a opus din răsputeri  emiterii OUG 76/2017, dar a fost presat de  partid şi nu a mai avut ce face.

De ce era nevoie de această schimbare?

În Nota de fundamentare a OUG 76/2017 se explică motivele acestei schimbări în politica de elaborare şi realizare a manualelor şcolare:

Având în vedere faptul că neadoptarea prin ordonanţă de urgenţă a acestor măsuri imediate şi a reglementărilor pentru implementarea lor generează disfuncţionalităţi majore la nivel naţional, ajungând în situaţia deja perpetuată în ultimii ani în care elevii nu vor avea la început de an şcolar manuale obligatorii prevăzute prin lege.”

Se mai explică în Nota de fundamentare că  procedurile prevăzute de Legea achiziţiilor publice sunt multe, stufoase şi presupun contestaţii la fiecare pas. Prin urmare, ministerul Educaţiei a decis să ia pe cont propriu elaborarea şi realizarea manualelor şcolare, scoţând această activitate din procedurile de licitaţie publică. Şi toate acestea în temeiul unui articol din Legea achiziţiilor, art 31:

(1) Prezenta lege nu se aplică contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru atribuite de o autoritate contractantă unei persoane juridice de drept privat sau de drept public în cazul în care sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

a) autoritatea contractantă exercită asupra persoanei juridice în cauză un control similar celui pe care îl exercită asupra propriilor departamente sau servicii;

b) mai mult de 80% din activităţile persoanei juridice controlate sunt efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor care îi sunt încredinţate de către autoritatea contractantă care o controlează sau de către alte persoane juridice controlate de respectiva autoritate contractantă;

Care este miza financiară aflată în joc?

Dintr-un recent interviu acordat redacţiei Hotnews, de către  Marian Sută, preşedintele Centrului Naţional de Evaluare şi Examinare (CNEE), aflăm următoarele:

  • Vor fi reeditate şi toate manualele de clasa a I-a, deşi au intrat în vigoare acum patru ani. De ce au devenit perimate după doar 4 ani, nu explică nimeni.

  • Până la termenul limită de 19 martie au fost depuse 151 de manuscrise, pentru 82  de discipline aferente claselor I-VI. Câte dintre aceste manuscrise vor trece de etapa de evaluare, greu de spus. Câţi dintre profesorii declaraţi câştigători vor accepta condiţiile de cesionare a drepturilor de autor, iarăşi nu se ştie. De menţionat că în OM 3645 din decembrie 2017 se prevedeau 251 titluri.

  • Data finală pentru evaluarea manuscriselor este 11 mai. Cât timp rămâne pentru redactarea grafică, realizarea variantei digitale interactive, tipărire? Circa trei luni.

Şi mai interesantă este declaraţia dnei Maria Mihaela Nistor, directorul Editurii Didactice şi Pedagogice, acordată Hotnews:

  • În acest an, ar trebui să avem undeva la 4.200.000 de exemplare, raportat la populaţia şcolară: clasa I, clasa a VI-a primele manuale noi după aproximativ 20 de ani şi, pe lângă asta, mai avem tot ce nu s-a făcut la clasa a III-a şi mai existau lacune la a III-a, a IV-a şi a V-a.

  • Durata de viaţă a unui manual este de 4 ani şi licitaţiile pe clasa  I şi pe o parte din clasa a II-a s-au realizat în 2014. Prin urmare, aceste manuale s-ar considera uzate moral în septembrie 2018. Deci toate manualele din clasa I trebuie refăcute.

  • Nu ai cum să printezi, dacă o să se depună manuscrise pentru toate loturile, numărul maxim de manuale care ar trebui realizat în acest an.

Prin urmare, discutăm în 2018 despre 4,2 milioane de manuale. Nu văd cum realizarea şi tipărirea manualelor, cu o grafică deosebită, cu varianta digitală interactivă inclusă (o dischetă), ar putea costa mai puţin de 70-80  milioane euro. Ce drumuri vor lua aceşti bani?

Editurile de stat nu au capacitatea de a tipări în trei luni 4,2 milioane de manuale

Statul are două edituri importante: Editura Didactică şi Pedagogică şi Monitorul Oficial. Este clar ca doar aceste edituri nu au capacitatea (lucru confirmat şi de directorul general al E.D.P) de a tipări 4,2 milioane de manuale. În 3 luni. Şi atunci, cel puţin tipărirea manualelor va fi realizată tot de edituri private, prin subcontractare de la E.D.P. Numai că fiind vorba de urgenţă, de caz de forţă majoră, această subcontractare nu se mai face conform Legii achiziţiilor publice, prin licitaţie, ci prin încredinţare directă. Cine ar beneficia de aceste contracte,  de suma uriaşă aflată în joc? Probabil că editurile private care consimt tacit să primească bani „frumuşei” pentru manuale, contra tipărirea de afişe electorale la preţuri modice. Totul perfect legal, pe baza unor contracte comerciale. Că tot sunt la anul doua campanii electorale.

În concluzie

Situaţia realizării de manuale şcolare este, într-adevăr, una dificilă. Iar soluţia adoptată pare a scurta perioada de licitaţii, contestaţii, etc., prevăzută de Legea achiziţiilor publice. Dar şi de a deschide larg calea încredinţării directe, în baza unor „aranjamente” netransparente.

Iată câteva întrebări la care ar trebui ca toţi cei interesaţi să primească răspuns.

  • Au fost primite 151 de manuscrise, pentru 251 de titluri. Câte dintre aceste manuscrise vor trece de evaluare? Ce se va întâmpla cu diferenţa până la 251?

  • De unde ştim că evaluarea a fost corectă, dacă nu găsim toate manuscrisele urcate pe o platformă digitală?

  • Are E.D.P. capacitatea de a redacta, edita, realiza varianta digitală interactivă, după evaluarea manuscriselor, care se încheie în mai? În cât timp?

  • Rămâne suficient timp pentru tipărirea celor 4,2 milioane de manuale? Cine la va tipări? După ce proceduri transparente?

  • Au toate aceste noi proceduri acoperire legală, având în vedere că Legea manualului şcolar nu este promulgată, dar s-a şi anunţat că va fi atacată la CCR?

  • Cum se respectă Legea Educaţiei Naţionale care spune:

Art. 69 (2) „Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului reglementează elaborarea de manuale şcolare alternative. (3) Cadrele didactice selectează şi le recomandă elevilor, în baza libertăţii iniţiativei profesionale, acele manuale şcolare din lista celor aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului care vor fi utilizate în procesul didactic.” Unde vom regăsi manualele alternative şi pe banii cui?

În opinia mea, în septembrie 2018 vom avea aceeaşi situaţie deficitară a manualelor şcolare din 2017, dacă nu şi mai rea.