Cozmin Guşă: Nu putem avea o presă liberă cu jurnalişti acoperiţi

"Nu e nicio problemă dacă jurnalişti de renume se întâlnesc să discute cu şefii serviciilor secrete, ci devine mai complicat atunci când avem de-a face cu un jurnalist care este ofiţer acoperit, care îşi ia sarcinile de la superiorii lui", a afirmat consultantul politic analizând problema ofiţerilor acoperiţi din presa română.

"Noi nu putem să sperăm că vom avea democraţie sau chiar stat de drept dacă nu insistăm să avem o presă liberă. Nu liberă ca nu se întâlnesc jurnaliştii importanţi cu şefii serviciilor secrete, asta e o prostie. În orice democraţie din lume un jurnalist de calibru trebuie să se întâlnească cu oameni importanţi din stat de la şeful statului, la prim-ministru, la şefi de servicii secrete pentru ca să înţeleagă despre ce este vorba. Problema este dacă acel jurnalist se întâlneşte cu un şef de serviciu secret pentru ca să discute sau să îşi ia sarcinile. Dacă domnul Cristoiu s-a întâlnit cu Florian Coldea sau cu Virgil Măgureanu pe vremuri ca să discute nu e nicio problemă. Şi aici Ion Cristoiu are dreptate pentru că aşa se întâmplă lucrurile. Mai complicat este dacă un jurnalist are calitatea de ofiţer acoperit, respectiv este plătit din sume secretizate şi atunci primeşte, de fapt, nişte dispoziţii şi nu mai avem de a face cu o presă liberă, care este fundamentul democraţiei, sau este vreun agent de influenţă care în baza unor şantaje acceptă să joace incorect", a precizat Cozmin Guşă în cadrul emisiunii Talk News de la postul Realitatea TV, concluzionând că România nu poate spera la o democraţie reală dacă nu are o presă liberă.

Acesta a povestit şi un eveniment petrecut în timpul campaniei electorale din 2009, când din postura de şef de campanie al lui Mircea Geoană a numit public jurnaliştii acoperiţi din presă.

„Pot să spun că în timpul anului 2009, la televiziunea unde acum sunt co-proprietar, atunci era proprietar Sorin Ovidiu Vîntu, şi Robert Turcescu lucra acolo, fiind excedat de modul în care era manipulată de public informaţia legată de campanie, pentru că atunci eram şeful de campanie a lui Mircea Geoană, am avut o intervenţie la o emisiune care nu mai există în baza de date, a fost ştearsă la un an distanţă după câte am văzut, unde am vorbit timp de 30 de minute despre cei pe care îi consideram atunci acoperiţi în presă, cu nume şi prenume, ofiţerul de legătură şi despre nocivitatea acestui demers al serviciilor de a încerca să manipuleze în acest fel jurnalismul. Povestea este veche, dar din fericire pentru Realitatea şi chiar pentru Robert Turcescu care atunci era vedeta Realităţii s-a jucat corect în 2009, într-o campanie foarte complicată în care unii se dădeau victime, dar de fapt, nu erau însă multă lume din mass-media nu a jucat corect şi a contribuit la o victorie nefericită a lui Traian Băsescu, nu neapărat nefericită pentru dânsul ci pentru că felul în care s-a întâmplat aceasă victorie a marcat România de după 2009”.

Revenind la problema de principiu, Cozmin Guşă a sugerat că ar trebui să existe un proces de analiză intern al oamenilor din presă, unul prin care să se stabilească cine nu mai merită să facă parte din corpul de influenţă al presei româneşti.

"Este important să discutăm fără pasiune pentru că dacă nu facem acest lucru nu ajungem la niciun rezultat şi trebuie să vedem greşelile cu toţii. Această dezbatere trebuie să ne ducă la o concluzie necesară presei din România, care trebuie să ne spună: ce s-a întâmplat de am decăzut în acest fel, cine nu ar mai trebui să facă parte din corpul de influenţă al presei româneşti, pentru că într-adevăr are multe condiţionalităţi sau poate să fie prea şantajabil sau are această dublă misiune. Noi nu putem să sperăm să avem dezbateri clare pentru cetăţeni, pentru că televiziunea şi internetul, presa scrisă sunt zonele din care populaţia se informează pentru ca să voteze, să iasă în stradă. E un fel de minister al învăţământului pentru adulţi, asta este mass-media din România, iar noi fără să ne răzbunăm pe persoane, pentru că Dan Andronic a amestecat foarte multe persoane, unele dintre ele şi-au spus părerea, trebuie să ne ocupăm de fenomen, iar aici întotdeauna, aşa cum la un dans este nevoie de doi şi în treaba asta cu acoperitul şi instituţia sunt tot doi, şi cel care a acceptat să fie acoperit blamându-şi independenţa şi cel care l-a obligat să fie acoperit păstrându-l într-o presă pe care noi o doream liberă".

Cozmin Guşă a afirmat că în această problemă fostul jurnalist, Robert Turcescu, ar putea avea un rol pozitiv prin detalierea experienţei sale profesionale.

"După părerea mea, prietenul meu Robert Turcescu are o datorie să realizeze la un moment dat o emisiune, o dezbatere publică legată de această experienţă a lui, având în vedere notorietatea şi traseul său profesional pentru că altfel vor fi lăsate aceste umbre care nu ajută dezbaterii publice pentru că el este un caz unghiular exact din mărturisirea pe care a făcut-o şi care este incompletă".

Consultantul politic a trecut apoi în revistă câteva episoade a istoriei relaţiilor serviciilor secrete cu presa din România, criticând apropierea nefastă a celor două instituţii.

„Cel mai vizibil caz este cel al SRI, care în perioada lui Virgil Măgureanu, beneficiind de acces la dosarele fostei securităţi, a informatorilor, a jurnaliştilor mai în vârstă, din generaţia lui Cristoiu, CTP şi mulţi, a analiştilor politici, a fost extrem de uşor pentru cei din SRI să influenţeze dezbaterea publică aşa cum şi-au dorit şi nelăsând impresia că ar fi de partea lui Ion Iliescu sau de partea altora şi prin diverse mesaje, şi aduc aminte aici cum Virgil Măgureanu în calitatea sa de şef SRI a spus în 1996 că a votat schimbarea şi nu a mai ieşit Ion Iliescu la al treilea mandat. Nu putem să eludăm de la această discuţie prietenia dintre Radu Timofte, director SRI, şi Sorin Ovidiu Vântu şi posibilitatea ca în baza acestei prietenii mult prea apropiată mass media să fie influenţată. Şi am invocat un singur caz. După cum nu ne putem preface că nu pricepem că Sebastian Ghiţă a primit contracte prin care şi-a putut finanţat activitatea din mass-media şi în baza prieteniei cu George Maior, fost director al SRI. Deci răspunsul direct este că aceste cazuri s-au întâmplat, finaţarea a fost prin intermediari. Şi să nu mai vorbim despre cazul lui Dan Voiculescu care din banii securităţii a făcut trustul Intact. În absolut toate cazurile citate, presa din România nu a avut o finanţare sănătoasă, chiar dacă partea asta nesănătoasă a venit într-un fel indirect".

În opinia lui Cozmin Guşă, în prezent situaţia din presă nu mai este la fel de rea ca cea din urmă cu câţiva ani, asta în ciuda faptului că nu a existat un proces intern de identificare şi condamnare morală a celor vinovaţi de acest conflict de interese.

"Astăzi, într-un fel, piaţa decide pentru că nu am informaţii, s-ar putea să greşesc, că instituţii de presă sunt finanţate direct. Anumite instituţii de presă în baza altor afaceri realizate de patroni primesc contracte din alte parte, însă asta este altceva şi nu cred că este un caz particular al României. Nu vom putea să mergem mai departe făcând pe nevinovaţii, repet, l-am criticat pe Ion Cristoiu că primea informaţii de la Coldea, de fapt primeau unul de la altul informaţii, dar în cazul Coldea îl cred pe Ion Cristoiu, dar în cazul Virgil Măgureanu nu îl mai cred pentru că am văzut şi eu nişte informări despre el dinainte de '98 şi erau destul de multe care puteau să îi creeze probleme. Dar Ion Cristoiu nu a făcut niciodată vreo mărturisire publică precum cea făcută de Robert Turcescu şi atunci nu îi ştim declaraţie de interese nici a lui nici a altora care înainte de 1989 putea să publice doar cu patalama de la securitate şi tot la fel făceau şi deplasările externe. Deci, noi suntem bolnavi, vrem să ne facem bine, e în regulă, nu vrem să ne facem bine e altă problemă pentru că nevinovaţi nu există. Eu am mai spus: suntem o ţară de vinovaţi, iar în presă, apropo de lipsa de credibilitatea care s-a instalat, suntem în această stare. Dacă noi facem dezbaterea asta constructiv reuşim ceva, dacă facem dezbaterea asta doar să ne răzbunăm pe anumite persoane nu reuşim nimic pentru că frica domină şi generează nişte reacţii nelalocul lor”.

Consultantul politic a mai precizat că noi nu ne vom face bine până în momentul în care în instituţiile care trebuie să fie creative, eficiente, care trebuie să producă plus valoare nu vom avea decât reguli de piaţă. "Altfel noi suntem cu regula "să trăiţi!", nu poţi să faci profit şi să fii performant aşa.

Întrebat dacă este de acord cu finanţarea serviciilor secrete prin firme sub acoperire, Cozmin Guşă a spus că nu. "Nu sunt de acord pentru că eu militez ca la vârful serviciilor secrete să ajungă mai mulţi oameni suficient de inteligenţi şi maturi care să poată să îşi comunice interesele de securitate a statului român unor jurnalişti inteligenţi, iar aceste interese să fie urmate conform codului deontologic, nu conform finanţării sau şantajului. Nu sunt de acord nici cu practica asta a salariului dublu, pentru că noi vorbim despre jurnalişti acoperiţi care sunt pe un ştat pe plată în mass-media la care lucrează şi sunt şi pe un ştat de plată la serviciul secret. Nu e în regulă", a spus consultantul politic.