Cazul Becali ridică o problemă presantă: cum scăpăm de penalii din Parlament

Gigi Becali a demisionat din PNL ca să nu afecteze imaginea partidului, dar la imaginea Parlamentului nu pare a se gândi

Aleşii nu se pun de acord asupra unui mecanism prin care să-i alunge din Legislativ pe colegii lor condamnaţi definitiv la pedepse cu suspendare. Soluţii însă există, mai trebuie doar voinţă politică.

Condamnarea definitivă a deputatului Gigi Becali la trei ani de închisoare cu suspendare a atras demisia acestuia din PNL. „Nu vreau să-I fac un rău lui Crin Antonescu”, şi-a justificat Gigi Becali demisia. Dar Parlamentului, ca instituţie, vrea să-i facă rău? – pentru că de aici nu şi-a dat nicio demisie.

În Parlament sunt în acest moment doi aleşi care au condamnări definitive cu suspendare, alături de Gigi Becali fiind liberalul botoşănean Verginel Gireadă, condamnat pentru abuz în serviciu contra intereselor persoanei pe vremea când era primar al comunei Mihai Eminescu din judeţul Botoşani. Numărul lor ar putea creşte, întrucât în actualul Parlament sunt nu mai puţin de 23 de aleşi care au probleme cu legea, fie că sunt în faza cercetărilor penale, fie că sunt deja trimişi în judecată. Poate Parlamentul să scape de ei? 

La adăpostul hotărârii judecătoreşti

În prezent, nu există nicio prevedere legală care să statueze că un deputat sau un senator condamnat penal cu suspendarea executării pedepsei îşi pierde calitatea de parlamentar. Aşa se face că, deşi moral o astfel de atitudine este condamnabilă, la adăpostul legii, deputaţii şi senatorii îşi pot exercita liniştiţi mandatul. În principiu,  majoritatea parlamentarilor agreează ideea introducerii unei prevederi care să reglementeze statutul colegilor condamnaţi penal. Părerile sunt împărţite însă la capitolul procedură.

Potrivit Constituţiei, în cazul unei condamnări definitive cu suspendare, un parlamentar poate rămâne fără mandat doar dacă,  în baza pedepsei complementare, îi sunt suspendate şi drepturile electorale. „Prin statut, unui parlamentar nu-i poţi suspenda nişte drepturi pe care i le dă Constituţia, care e deasupra oricărei legi“, explică deputatul PNL Alina Gorghiu. Părerea îi este împărtăşită şi de deputatul UDMR Andras-Levente Mate, membru în comisia juridică a Camerei Deputaţilor. Potrivit Constituţiei, articolul 70, aliniatul 2, calitatea de deputat sau de senator încetează în următoarele situaţii: la data întrunirii legale a Camerelor nou alese sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces.

Pot fi declaraţi incompatibili

Unii parlamentari susţin că o condamnare penală cu suspendare ar putea fi trecută la situaţiile de incompatibilitate cu statutul de parlamentar. O asemenea reglementare ar fi şi acoperită constituţional, căci articolul 71 spune că „alte incompatibilităţi se stabilesc prin lege organică“. Pentru asta trebuie însă voinţă politică.

Deputatul UNPR Eugen Nicolicea  este de părere că modificarea se poate face direct în Legea 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, aflată în aceste zile în dezbaterea Camerelor. Astăzi, modificarea şi completarea acestei legi trebuie să primească votul plenului reunit, dar, spune Nicolicea, modificările nu se mai pot face în această fază. „Dacă se punea această problemă acum trei săptămâni, era altceva. Însă acum suntem în faza de reexaminare şi se discută doar articolele pe care le-a trimis preşedintele înapoi. Pe viitor însă se va putea face această reglementare la Statut. Nu sunt împotriva unei astfel de reglementări, însă nu este oportun acum, pentru că s-ar interpreta că este în defavoarea lui Becali, Năstase şi alţii“, a explicat Nicolicea, atenţionând că orice schimbare în statutul aleşilor nu se va aplica retroactiv.

Toni Greblă, senator PSD şi vicepreşedinte în Comisia juridică, este de părere că modificarea nu trebuie făcută direct la Statut, ci mai degrabă la Legea 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului. „Trebuie modificată legea electorală şi apoi se preia în Statut. În caz contrar, apare un un conflict în legislaţie“, este de părere senatorul Greblă.

Acesta consideră că un cetăţean condamnat pentru o infracţiune săvârşită cu intenţie nu ar trebui să mai candideze pe o funcţie o perioadă de timp. Ideea este susţinută şi de deputatul PSD Eugen Nicolicea, care atrage atenţia că o astfel de reglementare trebuie gândită foarte bine pentru că perioada în care persoana în cauză este privată de drepturile electorale nu poate fi nelimitată. ;

Lotul scurt

Acum sunt 23 de parlamentari cu probleme cu legea, însă doi dintre ei sunt deja condamnaţi definitiv, iar alţi doi sunt aproape de o sentinţă definitivă:

* George Becali a fost condamnat luni la trei ani de închisoare cu suspendare în dosarul în care este acuzat că i-a sechestrat şi i-a torturat pe cei care i-au furat maşina în 2009. 

* Verginel Gireadă, deputat PNL, e condamnat definitiv la trei ani cu suspendare într-un dosar în care a fost acuzat de abuz în serviciu, comis în perioada în care era primar comunal.

* Gigi Neţoiu, deputat PPDD, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare în dosarul transferurilor. Recursul e pe 5 martie.

* Marko Attila. Aflat la primul mandat de deputat, fostul secretar de stat Marko Attila a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare pentru abuz în serviciu. În 16 ianuarie, dosarul a fost transferat de la Curtea de Apel Ploieşti la ÎCCJ, întrucât inculpatul a fost ales parlamentar.

Ce poate şi ce nu poate să facă Gigi Becali

Deputatul George Becali a fost condamnat luni de către Înalta Curte la trei ani de închisoare cu suspendare pentru sechestrarea şi tortura celor care i-au furat autoturismul în 2009. Totodată, judecătorii au decis şi aplicarea unei pedepse accesorii, aceea de interzicere a dreptului de a alege şi de a fi ales, dar şi aceasta a fost suspendată. Aparent, George Becali a scăpat de închisoare, dar instanţa a mai decis şi că inculpatul trebuie să nu mai comită vreo infracţiune în următorii opt ani. În cazul în care în acest termen de încercare deputatul George Becali va comite o infracţiune, oricare ar fi ea, atunci suspendarea pedepselor va fi ridicată, iar acesta va ajunge automat în penitenciar.

Mai are două procese

Potrivit sentinţei, pe durata termenului de încercare de opt ani, va trebui să respecte şi anumite condiţii. Una dintre ele este aceea de a se prezenta lunar la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Ilfov. De asemenea, Becali va trebui să anunţe orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte opt zile, precum şi întoarcerea, să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă, dar şi să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lor de existenţă.

Trebuie precizat că, deşi mai este judecat în două dosare („Dosarul Valiza“ şi dosarul schimburilor de terenuri cu MApN), o eventual sentinţă de condamnare în aceste cazuri nu va activa ridicarea suspendării pedepsei, deoarece presupusele infracţiuni au fost comise anterior dictării termenului de încercare. ;
(a contribuit Andrei Aştefănesei)