Mircea Kivu, la Adevărul Live: Marile teme de dezbatere europeană nu există în spaţiul public românesc

Ioana Lupea, publicist comentator, a discutat, la Adevărul Live, cu Claudiu Crăciun, lector universitar la Catedra de Ştiinte Politice şi Studii Europene din cadrul SNSPA, cu sociologul Mircea Kivu şi cu filosoful Sorin Cucerai, reprezentant al Centrului pentru Democraţie Participativă, despre alegerile europarlamentare din mai.

De ce partidele de nişă au mai puţini adepţi decât partidele populiste?

Mircea Kivu: Să le spunem partide alternativă. Explicaţia este că partidele populistă sau de extremă dreaptă, pentru că extrema stângă este mult mai greu vizibilă, propun soluţii mult mai uşor de înţeles.

Sorin Cucerai: Să punem lucurile în context. Alegerile europarlamnetare nu sunt foarte pasionante în majoritatea ţărilor europene. În ţările foste comuniste, lucrurile sunt chiar plicticoase. Din 1978, din momentul primelor alegeri europene, avem o prezenţă în scădere. Scăderea a fost accentuată din 2004, de când au intrat în UE state foste comuniste.

Mircea Kivu: Marile teme de dezbatere europeană nu există în spaţiul public românesc. Noi am venit târziu şi ne comportăm ca nişte beneficiari ai UE, nu ca nişte participanţi.

Claudiu Crăciun: Proiectul european tot timpul a fost în criză, dar tot timpul a mers mai departe. Se pare că raportul de forţe în Parlamentul European se va schimba, dar nu numai la nivel înalt. Liberalii şi verzii pierd poziţiile trei şi patru, ameninţarea venind de la stânga socialistă, comunistă, şi de la această întreagă constelaţie de partide populiste. Aceste partide au probleme în a se unifica. Foarte greu naţionaliştii, conservatorii din România se pot înţelege cu cei din Ungaria sau Franţa. Acestea sunt doctrine izolaţioniste. Ca semnal, este foarte îngrijorător. Europa a intrat în zodia fricii: frica de sărăcie, frica de imigranţi.

Mircea Kivu: Trebuie să ne întrebăm de ce nu avem un partid extremă dreaptă în România şi nici acele partide alternativă. Acestea au dispărut pentru că elemente din discursul de extremă dreaptă, spuse mai voalat, le găsim la partidele mainstream. După 2000, când s-a văzut că există un electorat dispus să voteze acest curent naţionalist, partidele mari au preluat acest mesaj.

Sorin Cucerai: Oamenii se uită la chestiuni de politică locală. Dacă simpatizezi cu un anumit partid, este un motiv suficient pentru a vota la europarlamnetare cu un partid respectiv.

Claudiu Crăciun: La nivel de comunicare publicare, este o comunicare personalizată, simbolică. Se ia numai partea rea şi superficială din politică.Pentru marile partide este bine să nu vină mai mulţi cetăţeni la vot, ci numai aparatul de partid. Partidele actuale şi-au făcut un sistem de protecţie artificial, care ţine în afară tot ce însemană protest. Este un gard foarte înalt pus de actorii majori. 

Mircea Kivu: Dacă ne uităm cum au evoluat toate legile eletorale din 1990 până astăzi, nu a existat nicio modificare care să deschidă piaţa politică.Sper ca în 2016 să avem o schimbare, pentru că anul acesta jocurile sunt deja făcute.

Sorin Cucerai: Societeta civilă este şi ea în reconstrucţie. Practic, acum se reinventează. În România, din perioada antebelică până în prezent, nu am avut proteste mari, disidenţă adevărată, un management al protestului. Dat fiind că istoriceşte avem un handicap din acest punct de vedere, nu putem cere foarte mult societăţii civile. În interiorul niciun partid din România nu există democraţia.Dar toate partidele susţin, în exteriuor, democraţia.