INTERVIU Kelemen Hunor: Va fi greu pentru PSD să continue cu acest Guvern. OUG 13 a fost o greşeală majoră. N-au fost în stare să se gândească la consecinţe
0
Preşedintele UDMR Kelemen Hunor a vorbit, la Adevărul Live, despre relaţia cu PSD, partid cu care a semnat o înţelegere parlamentară. Liderul maghiar spune că celebra ordonanţă 13 nu a fost doar o problemă de comunicare, aşa cum susţine PSD, ci şi de conţinut. Pe scurt: o greşeală majoră. Hunor crede că Executivuln Grindeanu nu mai poate guverna eficient, în condiţiile în care şi-a pierdut credibilitatea, deci s-ar impune o schimbare majoră.
Adevărul: Aţi fost în stradă, la proteste?
Kelemen Hunor: Eu nu am fost, dar prietenii mei, rudele mele, nepoţii mei au fost şi se duc, deci ştiu ce se întâmplă acolo.
De ce se duc?
Marea majoritate spune un lucru de bun simţ: pentru o guvernare transparentă şi cinstită. E simplu ca «bună ziua»! Sunt de acord cu cei care spun aceste lucruri. Există o furie acumulată în societatea, mai ales în zona urbană, la adresa clasei politice. Sigur, ei vorbesc la modul general, nu fac nunaţe. Nu e bine să nu faci nuanţe, fiindcă şi printre politicieni sunt oameni cinstiţi.
Poate pentru că toate aceste partide au guvernat împreună în diverse formule.
Sigur că au guvernat, dar cine să guvernze? După 1992, niciun partid nu a avut şansa să guverneze singur. Indiferent cine a câştigat alegerile, a trebuit să găsească un compromis. Dar poate am învăţat ceva în aceşti 27 de ani: că fără dialog nu poţi să construieşti nimic, nu poţi să mergi înainte. Cei care au ajuns în Parlament trebuie să găsească o soluţie, pentru că alegeri nu se fac din două în două luni, se fac din patru în patru ani.
Vasile Dâncu vorbeşte într-un editorial despre „majorităţi obtuze care dispreţuiesc dialogul“. E PSD în această situaţie?
Poate că era aproape de această situaţie. Am văzut acest comportament, în deceniile care au trecut, la toţi. Nu e apanajul PSD. Am văzut şi la PNL, şi la PDL, şi la ţărănişti în anii 90. Ce vedem din 2011, când au fost primele proteste, şi până la această oră, arată o schimbare a mentalităţii în sensul înrădăcinării valorilor şi princiipilor democratice. Nu ai voie, chiar dacă ai câştigat alegerile, să controlezi totul: nici ca lider politic, nici ca partid, nici ca alianţă. Nu e corect, nu e voie. Vei greşi.
PSD susţine că a fost doar o problemă de comunicare.
O problemă de comunicare a fost 100%, dar a fost şi o problemă de fond. Când am auzit că vor veni cu o ordonanţă, prima dată am spus că e o greşeală doar de formă, fiindcă nu e bine să mergi pe varianta OUG fără să existe o dezbatere parlamentară, nu e bine să mergi din greaşeală în greşeală, pentru că şi Cioloş a modificat anul trecut Codul Penal prin OUG. Parlamentul nu mai legiferează, ci aleargă după Guvern, după ordonanţe de urgenţă, după ordonanţe simple. După ce a apărut ordonanţa, am văzut că sunt şi probleme de fond. Au lăsat impresia că au făcut toate aceste modificări pentru a salva pe cineva. A fost sau nu aşa, nu intru în aceste discuţii, dar în politică contează de mult mai multe ori percepţia, nu conţinutul propriu-zis.
Dar şi acesată percepţie se bazează pe ceva: în OUG 13 a apărut acel prag de 200.000 de lei, ce părea cu dedicaţie pentru Liviu Dragnea.
Nu cunosc dosarul domnului Dragnea, dar în politică, când propui ceva, trebuie să ştii dacă e o propunere vulnerabilă sau nu. Când arunci un prag de 200.000 de lei, trebuie să aduci explicaţii extrem de coerente. De ce nu 400.000 lei? De ce nu 5 lei? Ei nu au fost în stare să se gândească la consecinţe.
Cu două zile înainte ca OUG 13 să fie abrogată, UDMR a trimis o scrisoare în care a cerut ca orice modificare a Codului Penal să fie discutată în Parlament. A apărut că vă deziceţi de PSD, în condiiţie în care aveţi un protocol de colaborare.
Noi nu am avut nicio discuţie pe OUG 13 sau OUG 14 cu PSD, deci nu am avut nicio obligaţie. Protocolul nostru de colaborare parlamentară se referă la coaliţia de guvernare, şi acolo spune foarte clar că în momentul în care există consultare, susţinem proiectele, dacă nu, fiecare e liber să facă ce are de făcut. Nu e o chestiune strictă. OUG 13, pentru noi, a fost o surpriză. Dar eu trebuie să colaborez cu cineva în Parlament, nu pot să fac o opoziţie puternică, pentru că UDMR nu poate creşte la 35%, astfel încât să decidă guvernarea. Am primit o ofertă de la PSD, iar noi am făcut această înţelegere parlamentară. La sfârşlitul sesiunii, fiecare îşi face o analiză, iar în funcţie de concluzii mergem mai departe sau nu mergem. Ei au greşit mult cu această ordonanţă.
Le-aţi spus asta?
Da, le-am spus, încă înainte să fie retarsă OUG 13. Le-am spus: «aţi reuşit să faceţi praf rezultatul alegerilor în două luni». Nu ştiu dacă a fost o greşeală voluntară sau involuntară, dar a fost o greşeală majoră.
Ce v-au răspuns.
Nu mai contează ce au spus.
UDMR e acum la Putere sau în Opoziţie?
La Putere nu suntem. Reformulez. Nu suntem în Executiv, pentru că nu ştiu dacă PSD şi ALDE sunt la Putere, deşi sunt la guvernare. Nu mai ştiu unde e Puterea în România. Separaţia puterilor în stat, din păcate, nu există. UDMR are un profil bine conturat de ani de zile: nu va fi anexa niciunui partid, nici anexa PSD, nici anexa PNL. Dacă cineva crede că dă ordin, iar noi stăm drepţi, se înşală. Nu s-a întâmplat nici în ultimii 27 de ani, nu se va întâmpla nici în 2017.
La moţiune de cenzură v-aţi abţinut. Mai susţineţi Guvernul Grindeanu?
Când au depus această moţiune, cei din Opoziţie nu s-au gândit la câteva lucruri importante. La început de sesiune, să tragi singurul glonţ prin care poţi să dai jos Guvernul e un lux uriaş. Până în iunie, indiferent ce face Grindeanu, nu mai poţi depune moţiune. Cred că au greşit. Ar fi trebuit să ceară o dezbatere. Oricum, după aceste greşeli, şi fără lipsă de încredere, e foarte greu să credem că Executivul Grindeanu va guverna eficient în perioada care urmează. Sigur, e loc de minuni, dar foarte rar se întâmplă minuni în politică. În acest moment, nu există încredere şi nu se vede direcţia. Guvernul Grindeanu nu depinde de susţinerea noastră, va sta în picoare până când PSD şi ALDE îl susţin.
Demisia luI Florin Iordache e suficientă?
Nu s-a rezolvat mare lucru. Era clar că cineva trebuie să-şi asume răspunderea, dar va fi necesară şi o asumare mai apăsată.
Adică e necesară schimbarea întregului Cabinet?
Sunt convins că va fi o discuţie în PSD, dar va fi greu să se meargă mai departe cu acest Cabinet.
„Statul de drept nu există, pentru că separaţia puterilor în stat este o glumă proastă în România. Este o ficţiune grotescă“, aţi spus la moţiunea de cenzură. Cu toate astea, mulţi dintre oamenii care au ieşit în stradă au spus că apără statul de drept.
Nu o să intru în polemică cu protestatarii, ar fi culmea. Eu spun că să vorbeşti despre statul de drept în România este un lux, este o greşeală, este o enormitate. Guvernele ocolesc Parlamentul şi nu există legiferare. Parlamentul nu controlează Executivul şi instituţiile de forţă. Apar aceşti procurori ca cel de la Prahova. Mai există Justiţie independentă? Băsescu are dreptate, pentru că el cunoaşte cel mai bine lucrurile din sistem, dar trebuia să spună asta acum cinci ani. Cum putem să vorbim de stat de drept? Trebuie să facem un efot uriaş să separăm puterile în stat.
Dar cine vă opreşte să faceţi un control serios al instituţiilor de forţă?
În acest moment, şi legislaţia, şi voinţa. Să spunem că SRI şi SIE sunt controlate parlamentar.
Pe hârtie.
Pe hârtie. Dar există alte structuri de informaţii care nu sunt controlate de nimeni: Armata, Internele. SPP are în continuare structuri teritoriale, nu ştiu de ce, dar au. DNA are structuri de informaţii. Şi DIICOT are, pentru că e obligatoriu, dar aceste stucturi nu sunt controlate de nimeni. Şi mă întorc din nou la procurorul Negulescu de la Prahova.
Dar asta nu înseamnă că întreg sistemul judiciar este aşa.
Domane fereşte! Eu nu fac generalizări. Nu accept generalizări nici când se vorbeşte despre oameni politici. Nu poţi să spui că toţi politicienii sunt corupţi, că toţi procurorii sunt ca domnul Negulescu.
Un proiect de lege propus de UDMR prevede ca procurorii şi judecătorii să răspundă financiar şi penal în situaţiile în care statul român este obligat să plătească daune persoanelor condamnate sau lipsite de libertate pe nedrept. Judecătorul Cristi Danileţ susţine că nu era nevoie de o astfel de reglementare, fiindcă actualul Cod Penal cuprinde reglementări speciale în privinţa greşelilor cu intenţie săvârşite de un magistrat.
Acolo scrie că poate să fie tras la răspundere.
Deci aţi schimbat acest termen. Aţi introdus obligativitatea.
Poate cu trebuie. Domnul Dănileţ are dreptate, dar nu spune adevărul până la capăt. În anii trecuţi, niciodată acest poate nu a fost pus în aplicare. Statul niciodată nu s-a îndreptat împotriva magistraţilor care au greşit. Doar a plătit, şi a plătit destul de mult. Toţi suntem egali în faţa legii, şi procurori, şi magistraţii, şi medicii. Un medic, dacă are o problemă de malpraxis, răspunde penal. Un inginer, dacă a construit un pod şi se prăbuşeşte, răspunde penal. În cazul magistraţilor, potrivit proiectului de lege, statul se îndreaptă asupra cleor care au luat decizia cu rea intenţie.
Se încarcă comentariile...
