FOTO VIDEO Aviaţia Regală Canadiană, final de misiune în România. Piloţii militari români rămân cu sarcina de a sta cu ochii pe avioanele ruseşti

Piloţii canadieni au fost gata oricând să respingă orice ameninţare la graniţa de este a alianţei NATO  FOTO RCAF

Forţele Aeriene Regale Canadiene (RCAF) au încheiat misiunea NATO de poliţie aeriană în România, care s-a desfăşurat pe o perioadă de patru luni, se arată într-un comunicat. Până când NATO va decide ce forţe vor participa la viitoarele operaţiuni de „poliţie aeriană întărită“ pe flancul de est al Alianţei, misiunea de a efectua o eventuală interceptare a avioanelor militare ruseşti mai „obraznice” rămâne exclusiv pe umerii piloţilor români.

La misiunea forţelor aeriene canadiene în România a participat un personal format de 135 de militari canadieni şi cinci avioane CF-18 Hornet. În urma încheierii misiunii, personalul şi avioanele se vor întoarce în Canada în luna ianuarie. Aceasta este cea de a treia misiune a Forţelor Aeriene Canadiene în România.

În timpul misiunii, în luna octombrie a anului trecut, piloţii canadieni au interceptat un avion rusesc care zbura deasupra Mării Negre. "Colaborând cu Forţele Aeriene Române în cadrul misiunii de Poliţie Aeriană întărită a NATO, avioanele de vânătoare CF-188 Hornet ale Forţele Aeriene Regale Canadiene au interceptat un avion de luptă rusesc SU-27 Flanker care opera în apropierea spaţiului aerian românesc, deasupra Mării Negre", au scris militarii canadieni. Ordinul a fost dat tocmai din Spania, au mai dezvăluit canadienii.  "Când aparatul rusesc a fost detectat de către Centrul de comandă şi control al Fortelor Aeriene Române, aparate Hornet canadiene au fost trimise la comanda Centrului NATO pentru Operaţiuni Aeriene Combinate de la Torrejon, Spania'’, anunţa RCAF la vremea respectivă. 

Britanicii au avut mult de furcă

Reamintim că, piloţii britanici care i-au precedat pe cei canadieni în România, au ridicat, într-o perioadă scurtă de timp, de trei ori de la sol avioanele de luptă după ce aeronave ruseşti au fost reperate în zona spaţilui aerian NATO.

Ultima oară, piloţii britanici din Baza Mihail Kogălniceanu au fost nevoiţi să ridice în aer avioanele Typhoon ale Forţele Aeriene Regale pentru a escorta un AN-26 şi, mai apoi, un Be-12. 

Ulterior, Rusia a acuzat forţele aeriene britanice, Royal Air Force (RAF), că au interceptat în mod periculos aparate militare ruseşti deasupra Mării Negre, în scopul de a provoca Moscova.

Avionul  Typhoon a interceptat aeronava rusescă de tip Be-12 FOTO RAF

Acuzaţia, formulată de ambasada rusă la Londra, survenea după ce avioane de vânătoare britanice, desfăşurate în România la baza aeriană Mihail Kogălniceanu, au interceptat deasupra Mării Negre un avion rusesc de patrulare maritimă, în al doilea incident de acest fel survenit într-o singură săptămână.

'(...) Ce fel de ameninţare pentru Marea Britanie sau chiar aliaţii săi prezintă, în mod ipotetic, un avion de patrulare rusesc în timp ce întreprinde zboruri în apropierea propriei liniei costiere a Rusiei, la peste 2.000 km de insulele britanice', scrie ambasada rusă la Londra, într-un comunicat emis sâmbătă.

'În loc să întărească securitatea cuiva, autorităţile britanice folosesc o astfel de prezenţă militară (în zona Mării Negre) pentru acţiuni provocatoare. Nu doar prin a face declaraţii verbale, oricât de regretabile sunt ele, ci şi în termeni militari reali, ceea ce este pur şi simplu periculos', mai arăta comunicatul.

F-16 Fighting Falcon ale Forţelor Aeriene Române mai au puţin şi intră în pâine

Piloţii români de F-16 Fighting Falcon mai au puţin şi vor începe misiunile de poliţie aeriană pentru a proteja zona spaţiului aerian al României şi, implicit, al Alianţei. Conform comandorul Cătălin Micloş, comandantul Escadrilei 53 Vânătoare F-16 Fighting Falcon  din Forţele Aeriene Române, la finele lunii noiembrie, unitatea pe care o conduce a trecut printr-un proces de evaluare, iar concluzia a fost că piloţii români sunt  suficient pregătiţi pentru a executa misiuni de poliţie aeriană în cadrul Alianţei. 

“În prezent se fac demersurile oficiale necesare pe lângă structurile de coordonare ale NATO pentru a ne avea în vedere atunci când se vor  desemna cei care vor face aceste misiuni în viitor. Estimez că la începutul anului viitor Escadrila 53 va fi autorizată de NATO să execute acest misiuni supraveghere a spaţiului aerian al României şi al Alianţei”, a precizat comandorul Cătălin Micloş. 

Aşadar, aflate de ceva timp în dotarea Forţelor Aeriene Române, cele 12 avioane de luptă F-16 Fighting Falcon ale Escadrilei 53 urmează să devină operaţionale. Partea de pregătire a acestui moment a durat ceva vreme din mai multe motive. 

Antrenamente la standarde NATO

În primul rând, numărul piloţilor care au terminat formarea pentru a putea opera un astfel de avion a fost insuficient. Concret, conform standardelor americane pentru exploatarea avioanelor F-16 Fighting Falcon, pentru a fi gata de luptă, piloţii români, care zboară sub numele “WARHAWKS” (Şoimii războiului –n.red.), trebuie să aibă la activ în jur de 200 de ore de zbor pe aceste aparate, în funcţie de tipul de misiune.

Mai exact, un pilot are nevoie între 140 şi 180 de ore de zbor pe F-16 Fighting Falcon pentru a fi declarat gata de luptă pe acest aparat. Unele forţe aeriene aliate au mers chiar mai departe impunând în mod voluntar un cuantum de 200 de ore de zbor pe acest aparat.  

Antrenarea piloţilor dureză ceva timp şi se face pas cu pas. Forţele Aeriene Române au trimis iniţial în Portugalia la pregătire trei piloţi, după care şase şi mai apoi nouă. Din Portugalia au venit nouă piloţi antrenaţi, la diferite niveluri. Acasă, cei mai experimentaţi au început să-i formeze pe piloţii care nu au fost selectaţi să plece la cursurile din străinătate.

Pregătirea unui pilot costă cât greutatea lui în aur

În paralel, piloţii care sunt la un grad înalt de pregătire pleacă în Statele Unite unde fac antrenamentele finale cu piloţi-instructori americani.

Acest proces a continuat  până la încadarea minimă pentru acest tip de avion, care este de 1,5 piloţi pe fiecare aparat de luptă. Este vorba deci de 18 piloţi  care pot fi cosideraţi gata de misiune în orice moment. Dacă avem în vedere că o oră de zbor cu F-16 Fighting Falcon costă 22.514 de dolari, un mic calcul ne arată că, la minimul de ore de zbor, pregătirea unui singur pilot costă peste 3,1 milioane de dolari. Cum preţul aurului la cursul BNR se învârte în jurul sumei de 163 de lei pe un gram, putem deduce că pregătirea iniţială a unui pilot valorează mai mult decât greutatea lui în aur. Oricum devizul pentru întreaga escadrilă este de aproximativ 56 de milioane de dolari. Şi suma se referă numai la costurile iniţale de pregătire. 

Procurarea muniţiei

În paralel, Forţele Aeriene au făcut demersurile pentru achiziţionarea muniţie speciale pentru F-16. În principal este vorba de rachete aer - aer de tip AMRAAM. Piloţii români vor avea avioanele dotate cu interceptori produşi de compania americană Raytheon Missile Co. Advanced Medium-Range Air-to-Air Missile, pe scurt AMRAAM, este o rachetă aer-aer ultramodernă cu rază de medie de acţiune, dincolo de linia orizontului, cu radar activ propriu.

Conform unor specialişti militari, racheta AMRAAM, care costă între 400.000 şi peste 1,5 milioane de dolari, în funcţie de variantă, nu are practic rivali pe piaţă. S-a dovedit a fi letală în luptă, echipamentele de căutare fiind capabile să găsească rapid ţintele în cele mai dificile medii de operare. 

Procurată de 37 de ţări, inclusiv SUA., racheta AMRAAM şi-a dovedit eficacitatea în luptă fiind în dotarea unor avioane ca F-16, F-15, F / A-18, F-22, Typhoon, Gripen, Tornado şi Harrier.