VIDEO Tudorel Toader: Evaluarea procurorului general nu poate fi considerată o formă de presiune

Ministrul Justiţiei Tudorel Toader a declarat astăzi că decizia de evaluare a procurorului general nu a fost luată pe baza unor circusmtanţe recente şi că nu poate fi considerată o formă de presiune. Procurorul general Augustin Lazăr a afirmat, ieri, că Toader ştia din luna martie despre protocolul încheiat între Ministerul Public şi SRI.

UPDATE Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, susţine că evaluarea procurorului general nu reprezintă o formă de presiune în legătură cu dosarul protestului din 10 august, menţionând că procedura declanşată nu este bazată exclusiv pe existenta protocolului din 2016.

"Această declaraţie nu reprezintă o polemica, sunt doar simple precizări. Decizia de declanşare a procedurii de evaluare a procurorlului general de la PÎCCJ nu a fost luată exclusiv pe baza unor circumstante sau imprejurari recente. Cu ceva timp in urma spuneam ca vine o vreme când fiecare dintre noi trebuie sa fie evaluat in legatura cu activitatea pe care o desfasoara. Cooperarea normala personala sau institutionala este posibila si necesara in conditiile unor comportamente normale. În mod rezonabil nu se sustine afirmatia potrivit careia evaluarea procurorului general poate fi considerata o forma de presiune exercitata in legatura cu solutionarea unor dosare referitoare la protestul din 10 augt 2018, respectiv dosarul Revolutiei, în conditiile in care acest din urma dosar treneaza de foarte mult timp. Intr-o astfel de logică, o atare evaluare devine imposibil de realizat deoarece permanent se afla si se vor afla dosare cu rezonante sociale", a declarat ministrul Justiţiei.

”La începutul lui 2017, procurorul general spunea că nu mai e niciun protocol. Spunea că mereu şi-a pus următoarea problemă: ”Acest protocol nu există, nu mergem cu astfel de inginerii, eu nu mi l-am însuşit.”, procurorul general făcea aceste declaraţii în condiţiile în care, în decembrie 2016, tocmai semnase un nou protocol. Pe data de 19 martie 2018, i-am solicitat procurorului general să demareze procedura de desecretizare a protocolului din 2009, singurul despre care ştiam. A doua zi, am primit de la PG respectivul protocol, mai puţin ultimele două pagini, primite ulterior, cu o motivare greu de acceptat la nivelul la care ne aflăm. Tot pe 20 martie, am primit la MJ protocolul privind organizarea cooperării dintre SRI şi PG, protocol cu caracter secret. Ca ministru al Justiţiei nu aveam voie să îl fac public, potrivit legii, sau să fac referire la conţinut sau să demareze o procedură de desecretizare. Respectivul protocol l-au trimis şi la CSM şi s-a pus aceeaşi problmă: ”De ce ni l-a trimis, ce să facem cu el, dacă nu putem să face referi la conţinutul lui, să îl desecretizăm?” şi l-a retrimis la PÎCCJ.

Asta nu absolvă sub nicio formă pe semnatarii acestora. În articolul final se prevede: la data intrării în vigoare se abrogă cel din 2009. Cu toţii ştim că abrogarea se referă doar la ieşirea din vigoare a actelor normative. Dacă semnatarii protocoalelor 2009-2016 au decis că ele se abrogă, înseamnă că, în reprezentarea lor, aveau valenţe juridice de acte normative, ceea ce nu poate fi atribuit decât de organele competente.

Apreciez că reprezintă o profundă sfidare la adresa statului de drept şi a cetăţenilor că în 2018 e desecretizat un protocol din 2009, ce fusese abrogat în 2016 şi a nu se face nicio referire la existenţa acestuia din urmă, cel din 2016. Într-un stat de drept, protocoalele au caracter nefiresc. Avem Constituţie, CPP, norme de aplicare şi putem aplica legea corect. Legalitatea protocoalelor poate fi stabilită”, a spus Tudorel Toader.

SRI a explicat de ce au fost semante două protocoale de colaborare

Purtătorul de cuvânt al Serviciului Român de Informaţii a explciat imediat după apariţia în spaţiul public a protocolului secret încheiat în 2016 care a fost necesitatea pentru care au fost semante două astfel de protocoale. Acesta a subliniat că „protocolul clasificat reglementa modalitatea prin care, în exercitarea atribuţiilor ce ne revin în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului şi al infracţiunilor la adresa securităţii naţionale”, fapt ce ar fi impus clasificarea acestuia.

„De ce s-au semnat cele două protocoale? Prin OUG nr. 6/2016 s-a prevăzut că stabilirea condiţiilor concrete de acces la sistemele tehnice ale Centrului Tehnic de Interceptare al organelor judiciare se realizează prin protocoale de cooperare încheiate de Serviciul Român de Informaţii cu Ministerul Public, Ministerul Afacerilor Interne, precum şi cu alte instituţii în cadrul cărora îşi desfăşoară activitatea, în condiţiile art. 57 alin. (2) din Codul de procedură penală, organe de cercetare penală speciale. În aplicarea acestei dispoziţii legale, au fost încheiate cele două acte.

"Protocolul neclasificat reglementează modalitatea tehnică prin care organele de cercetare penală au acces la infrastructura tehnică a Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor, motiv pentru care s-a impus menţinerea în vigoare a acestuia, fapt despre care a fost informată şi Comisia parlamentară de control cu ocazia audierilor domnului director al SRI în cadrul acestui organism. Protocolul clasificat reglementa modalitatea prin care, în exercitarea atribuţiilor ce ne revin în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului şi al infracţiunilor la adresa securităţii naţionale, Serviciul cooperează cu Ministerul Public, fapt ce a impus clasificarea acestuia", a explicat Ovidiu Marincea, purtătorul de cuvânt al SRI.

UPDATE Judecătorul Cristi Danileţ a afirmat, într-un mesaj postat pe Facebook că prin modul vendetist în care procedează cu şeful Ministerului Public, ministrul Justiţiei confirmă intenţia de desfiinţare a justiţiei penale. 

„Ministrul justiţiei şi-a urcat toată magistratura in cap. Prin modul subiectiv in care a procedat cu şeful DNA, ministrul a pus procurorii sub control politic. Prin modul vendetist în care procedează cu şeful Ministerului Public, ministrul confirma intenţia de desfiinţare a justiţiei penale. 

Totul depinde de declaraţiile de azi de la ora 18. Dacă anunţă că demisionează, totul reintra in normal. Dacă îşi prezintă scuze pentru atacurile nefondate la adresa justiţiei şi pentru că s-a transformat într-un fel de ministru al injustiţiei, poate că totul reintra in normal. Dar dacă alege să continue cu atitudinea asta de şef al magistraţilor şi un fel de reprezentant al intereselor infractorilor, dacă persistă într-un război cu instituţiile statului, dacă ignoră în continuare recomandările şi standardele internaţionale, atunci riscă să determine o reacţie nemaiîntâlnită din partea magistraţilor români. Eu spun să nu rişte, căci nici nu ştie de ce suntem în stare! Avem şi noi răbdarea noastră, dar nu e nelimitată. Ajunge un an de crucificare a noastră de către ministrul justiţiei, timp în care au fost ignorate nevoile sistemului de instanţe, parchete, probaţiune, administraţie penitenciară”, a scris Danileţ.

UPDATE Comisia Europeană consideră că România ar trebui să aibă ca prioritate menţinerea rezultatelor pozitive ale Parchetului General, a declarat, marţi, un purtător de cuvânt al CE. 

„Noi, la fel ca alţi parteneri internaţionali şi state membre UE, am subliniat în repetate rânduri că independenţa sistemului judiciar al României şi capacitatea sa de a lupta eficient împotriva corupţiei sunt de o importanţă capitală şi că urmărim îndeaproape evoluţiile. În cel mai recent raport privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare pe justiţie, Comisia Europeană a subliniat că ar trebui stabilită o prioritate politică din prevenirea corupţiei, în special prin punerea în aplicare a măsurilor necesare pentru a sprijini pe deplin implementarea Strategiei naţionale anticorupţie la nivel central şi local, asigurând stabilitatea cadrului juridic relevant, precum şi menţinerea rezultatelor pozitive ale Parchetului General”, a declarat pentru Hotnews, Christain Wigand, purtător de cuvânt al Comisiei Europene. Poziţia oficialului european a venit în răspuns la anunţul ministrului Justiţiei de demarare a procedurii de evaluare a procurorului general al României, Augustin Lazăr.

UPDATE Secţia pentru procurori a Consiliul Superior al Magistraturii a reacţionat marţi la declaraţiile ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, potrivit căruia Ministerul Public s-a îndepărtat de rolul de garantare a drepturilor cetăţeneşti. Procurorii CSM au catalogat aceste declaraţii drept „afirmaţii grave, de natură a pune la îndoială activitatea şi credibilitatea Ministerului Public”.

„Secţia pentru procurori a luat act cu îngrijorare de declaraţiile publice ale ministrului justiţiei din data de 27.08.2018, potrivit cărora „Ministerul Public s-a îndepărtat treptat de la rolul constituţional pe care-l are (…) s-a îndepărtat progresiv de la rolul de garantare a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti”. Aceste declaraţii care acreditează ideea că procurorii îşi desfăşoară activitatea cu încălcarea cadrului legal şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor reprezintă afirmaţii grave la adresa justiţiei din România. Secţia pentru procurori atrage atenţia că astfel de afirmaţii cu caracter general sunt de natură a pune la îndoială activitatea şi credibilitatea Ministerului Public”, arată CSM, printr-un comunicat de presă.

Procurorii CSM mai subliniază nevoia unui mesaj public „echilibrat şi responsabil care să consolideze încrederea cetăţeanului în actul de justiţie, îndatorire care revine deopotrivă tuturor reprezentanţilor instituţiilor publice”, inclusiv ministrului Justiţiei, Tudorel Toader.

Reacţia CSM vine după ce Tudorel Toader a declarat, referitor la afirmaţiile lui Augustin Lazăr potrivit cărora evaluarea lui a venit brusc, că decizia nu este una nici din senin, nici circumstanţială, deoarece ministrul a observat cum Parchetul General s-a îndepărtat, treptat, de la rolul constituţional pe care îl are. „Decizia de demarare a procedurii de evaluare nu a venit nici din senin, nici circumstanţial. Am observat de-a lungul timpului cum Ministerul Public s-a îndepărtat treptat de la rolul constituţional pe care îl are. Criteriile sunt cele din lege, voi face evaluarea şi în maximum 30 de zile voi face publice rezultatele. Ca şi în trecut, voi face o radiografie a activităţii instituţiei”, a declarat, luni, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader. 

***

Ştirea iniţială: Procurorul General al României Augustin Lazăr a prezentat, luni, în cadrul unei declaraţii de presă corespondenţa dintre Ministerul Public şi CSM şi ministerul Justiţiei cu privire la protocoalele de cooperare încheiate cu SRI.

Acesta a susţinut că ministrul Justiţiei ştia din luna martie a acestui an despre existenţa protocolului încheiat în anul 2016.  

„Primul document pe care îl voi prezenta este adresa Ministerului Justiţiei ca urmare a dezbaterilor pe care le-am avut in cadrul CSM si a disponibilităţii procurorului general de a pune la dispoziţia ministrului , ne-a trimis această adresă în 19 martie 2018 în care spunea - domnule procuror general, în baza prerogativelor, vă solicităm să ne comunicaţi dacă şi câte protocoale secrete sunt încheiate între Ministerul Public, DNA , DIICOT şi SRI, data încheierii şi semnatarii, precum şi să demaraţi procedura legală de desecretizare. Răspunsul Ministerului Pulic către MJ a fost din 20 martie - în atenţia domnului ministru, având în vedere adresa dvs,, vă comunicăm protocolul de cooperare dintre Ministerul Public şi SRI pentru îndeplinirea sarcinilor de securitate naţională, stric secret - este vorba de cel din 2009, şi al doilea protocol dintre SRI şi PÎCCJ, secret, 6 pagini, este protocolul din 2016. (..) Nu sâmbătă s-a aflat acesta chestiune, ci in 20 martie 2018", a spus Augustin Lazar.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat sâmbătă, pe Facebook, că declanşează procedura legală pentru evaluarea activităţii desfăşurate de către procurorul general, Augustin Lazăr. 

„Declanşez procedura legală pentru evaluarea activităţii manageriale desfăşurată de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie! Preambul: În urmă cu câteva săptămâni afirmam faptul că vine vremea când fiecare trebuie evaluat. În urmă cu câteva luni apreciam disponibilitatea procurorului general al PÎCCJ pentru desecretizarea Protocolului din 2009. Zilele acestea aflăm că în realitate a fost "desecretizat" un protocol "abrogat" încă din 2016. Aceasta deoarece, potrivit art. 27 al Protocolului din decembrie 2016, "La data intrării în vigoare a prezentului Protocol se abrogă Protocolul de cooperare între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Serviciul Român de Informaţii pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în domeniul securităţii naţionale nr.....din 04.02.2009". Folosirea sintagmei "se abrogă", arată şi faptul că semnatarii respectivelor Protocoale au înţeles să le confere acestora valenţe normative. Rezultatele evaluării, însoţite de eventuale propuneri, vor fi făcute publice în termen de cel mult 30 de zile”, se arată în mesajul postat de către ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, pe Facebook.

Procurorul general, Augustin Lazăr, a declarat, comentând evaluarea sa de către ministrul justiţiei pe fondul disputei privind protocolul cu SRI, că scopul acestui "joc ilegal" îl reprezintă destabilizarea Ministerului Public. El a mai spus că ministrul s-a lăsat manipulat de această ”temă falsă”. 

"Toată lumea să se oprească din anchetele care sunt şi să înceapă să facă pronosticuri: 'Mai avem, nu mai avem conducere? Ce să facem în continuare? Să ne orientăm de unde bate vântul...' Aşa se speră. Lucrurile acestea manipulatorii sunt foarte sensibile şi cam acolo duc. Or, eu doresc să vă asigur că Ministerul Public este o instituţie foarte bine organizată, cu nişte oameni conştienţi, care în niciun caz nu se lasă impresionaţi de aceste lucruri. Ministerul Public este alcătuit din profesionişti care au absolvit Institutul Naţional al Magistraturii, nu din târâie brâu. Oameni foarte acasă în profesiunea lor şi care îşi vor face datoria în continuare, vor apăra ordinea publică în România, vor reprezenta interesele generale ale societăţii şi vor apăra drepturile fundamentale ale cetăţenilor", a afirmat procurorul general.