STUDIU COMPARATIV Cât de rudimentar sunt dotaţi poliţiştii români faţă de colegii lor din Europa

Sindicatele din Poliţie  cer măsuri de protecţie pentru poliţişti, prin sancţionarea mai drastică a ultrajului. Asta în condiţiile în care poliţiştii români sunt printre ultimii din Europa în ceea ce priveşte echipamentele de intervenţie, potrivit unui studiu realizat de European Police Union.

Dezbateri aprinse, joi, la Ministerul de Interne pe marginea proiectului de lege care acordă puteri sporite poliţiştilor. Prezente la discuţii, sindicatele din Poliţie au cerut măsuri suplimentare de protecţie a poliţiştilor, atât legislative - prin redefinirea unor infracţiuni şi sporirea unor pedepse, cât şi logistice - asigurarea unor dotări minimale pentru poliţişti în activitatea operativă.

„Au venit cu nişte propuneri cu dublă reglementare. Adică, referitoare la infracţiuni care sunt reglementate deja de Codul Penal, precum tulburarea liniştii publice, ultrajul contra bunelor moravuri, blocarea drumui public. Asta nu au legătură cu protecţia poliţistului. Modificările de substanţă ar trebui să vizeze redefinirea infracţiunii de ultraj – să venim cu circumstanţe agravante, majorarea unor amenzi contravenţionale. Noi am cerut şi eliminarea sancţiunii alternative a amenzii penale.  Aceste modificări ar reaşeza intervenţia unui poliţist. Singura chestiune cu care am căzut de acord a fost reglementarea infracţiunii de obstrucţionare a organului de ordine publică în exercitarea atribuţiilor de serviciu. Sunt tot felul situaţii, de exemplu, se întâmplă un accident, o stare conflictuală şi intervin mai mulţi indivizi care încearcă să-l împiedice pe poliţist să-şi facă datoria. Această faptă ar trebui reglementată ca infracţiune“, a explicat, pentru „Adevărul“, Dumitru Coarnă, preşedintele Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual (SNPPC).

Lipsiţi de protecţie

Sindicaliştii spun că, spre deosebire de colegii lor din alte state europene, poliţiştii din România nu sunt protejaţi în niciun fel. Din această cauză, mulţi s-au retras din activitatea operativă.
De altfel, poliţiştii români sunt printre ultimii din Europa în ceea ce priveşte dotarea cu echipamente pentru activitatea operativă. Cel puţin aşa reiese dintr-un studiu făcut de European Police Union (EPU) privind standardele minimale ale poliţiei. Mai rău decât noi stau doar sârbii, moldovenii şi bulgarii.

Ancheta, în cadrul căreia au fost intervievaţi 780 de ofiţeri din 15 state europene, a vizat o mai bună înţelegere a securităţii ocupaţionale în cadrul organizaţiilor europene de poliţie. Studiul a fost făcut în această vară, iar acum EPU a prezentat concluziile.

Concret, în cadrul cercetării au fost adresate întrebări cu privire la echipamentul de protecţie personală, armele/echipamentul şi îmbrăcămintea (uniforma), precum şi informaţii despre instruire şi recalificare.De asemenea, studiul a pus în lumină volumul de muncă al poliţiei şi împrejurările în care se desfăşoară aceasta în diferite ţări europene.

Dotări rudimentare

Poliţiştii români se află la coada clasamentului, beneficiind de dotări mai mult decât precare.
În privinţa echipamentelor, poliţiştii olandezi stau cel mai bine din Europa, având în dotare telefoane mobile, lanterne de semnalizare, truse de prim ajutor, laptopuri, testere pentru droguri şi alcool, bodycam, veste antiglonţ, staţii radio, sisteme de localizare prin gps etc.
Serbia este una din cele trei state europene, în care ofiţerii de poliţie nu sunt dotaţi cu spray-uri cu piper.

„Poliţiştii, mai ales cei din Europa de Est, şi-au pierdut viaţa adesea sau au fost răniţi din cauza echipamentului ineficient sau a lipsei acestuia“, se arată în studiu.

La un singur capitol poliţiştii români stau mai bine decât colegii lor. Aceşti primesc bani pentru o o uniformă de vară nouă odată la 2 ani, în comparaţie cu poliţiştii din alte state europene, unde media este de 3-4 ani. Cel mai prost la acest capitol stau poliţiştii sârbi, care primesc o ţinută nouă odată la 7-8 ani. 

În privinţa pregătirii ofiţerilor, EPU propune cel puţin 10 sesiuni de trageri cu arme de foc pe an, stagii de pregătire pentru intervenţie şi autoapărare, stagii de pilotaj în condiţii extreme (urmărire în viteză etc.).  Totodată, arată organizaţia, toţi poliţiştii ar trebui vaccinaţi împotriva bolilor infecţionase, precum hepatita sau TBC.

Armele neletale, cea mai bună soluţie

Specialiştii afirmă că armele neletale, precum dispozitivele cu electroşocuri, sunt cea mai bună soluţie pentru protecţia poliţiştilor, în condiţiile unei legislaţii total depăşite privind uzul de armă.

„Armele neletate i-ar scuti pe poliţişti de foarte multe dintre necazurile de care au parte atunci când folosesc arma din dotare. Legislaţia este învechită şi nu ţine cont de evoluţia societăţii. Poliţiştii sunt nevoiţi să folosească arma, dar apoi sunt târâţi prin tribunale ca să demonstreze legalitatea acţiunilor lor. Or, o armă neletală, pe lângă că e foarte ieftină, e foarte eficientă în cele mai multe situaţii cu care se confruntă un poliţist. Sunt cazuri în care chiar nu se impune folosirea armei de foc. Există instinctul omului normal de a nu-i pune viaţa în primeşdie altui om. O secundă de ezitare, bazată pe acest instinct, dar şi pe perspectiva unui proces de lungă durată, poate fi fatală. Ezitatea ar dispărea dacă poliţiştii ar avea arme cu electroşocuri. Poate să-l anihileze pe agresor fără să-l rănească şi să-l încătuşeze“, explică expertul criminolog Dan Antonescu.

Sindicatele din Poliţie au solicitat Ministerului de Interne dotarea poliţiştilor cu dispozitivele cu electroşocuri, dar şi cu veste de protecţie.

„Avem probleme la mai multe paliere, la echipamente, la autospeciale. Avem probleme la dotarea cu echipamente de protecţie. Aici fac trimitere la vestele antiglonţ şi antiînjunghere, la dispozitivele cu electroşocuri. Au fost mereu discuţii pentru achiziţia acestora, dar nu sunt bani. Am solicitat mereu bodycam-uri şi aparate cu electroşocuri. Dacă nu au camere pentru fiecare poliţist, măcar să se monteze câte o cameră pe autospeciale cu care poliţiştii merg la intervenţie. Problemele cele mai mari sunt la Ordine Publică şi la Rutieră. Vorbim de poliţiştii care intră în contact direct cu infracţiunea sau contravenţia. Nici măcar cei de la trupele speciale nu au echipamente la standardele actuale. Sunt şi poliţişti care şi-au cumpărat aceste echipamente din surse proprii“, afirmă Dumitru Coarnă.