“Strategia” lui Corlăţean pentru unirea Basarabiei cu România: “Să lăsăm viitorul să rezolve această problemă”

Ministrul de Externe Titus Corlăţean a participat la lucrările Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului FOTO: Adevărul

Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, se bazează pe oportunităţile pe care le-ar putea oferi viitorul pentru unirea Basarabiei cu România şi mai puţin pe acţiuni imediate, care  ar risca să creeze probleme externe mult mai complicate.

Prezent la lucrările Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului, ministrul de Externe Titus Corlăţean a ţinut să facă unele precizări referitoare la unirea Basarabiei cu România.  Ministrul a vrut astfel să contracareze eventualele reacţii negative ale liderilor unor organizaţii din Basarabia prezenţi la dezbateri, faţă de recentele declaraţii ale premierului Victor Ponta referitoare la problema Basarabiei. Invitat la o emisiune a unui post de televiziune, Ponta declarase că problema unirii nu este oportună în acest moment.

În acelaşi timp, Corlăţean a vrut să dea şi o replică preşedintelui Traian Băsescu, care declarase la Izvorul Mureşului că, dacă cetăţenii Republicii Moldova vor cere unirea cu România, o vor avea, deoarece în ţara noastră nu există partid românesc care să nu vrea acest lucru.

Apel la înţelepciune

Titus Corlăţean şi-a prezentat propria strategie pentru revenirea Basarabiei la patria mamă. Ministrul de Externe face apel la “înţelepciune” şi lasă pe seama viitorului realizarea acestui deziderat. “Este un subiect foarte sensibil pe care vreau să-l înţelegeţi foarte corect. Un obiectiv poate fi atins sau ratat din lipsă de înţelepciune. Poate că uneori se vorbeşte mai puţin şi se lucrează mai mult. Pentru că procesul de modernizare, de europenizare a Republicii Moldova poate genera în viitor oportunităţi. Şi trebuie să lăsăm viitorul pentru a găsi această oportunitate”, a declarat Corlăţean. Ministrul nu a ratat ocazia de a sancţiona declaraţiile făcute de Traian Băsescu la acelaşi for.

Când te joci retoric cu o temă faţă de care românii rezonează, tema unirii, şi cu toţi am ascultat aplauzele, vreau să înţelegeţi că viitorul european şi românesc al Republicii Moldova trebuie sprijinit cu inteligenţă politică într-o lume a relaţiilor internaţionale complicată (...) Retorica, oricât ne-ar plăcea, riscă să creeze probleme externe mult mai complicate. Discursul de acum două zile al preşedintelui poate genera complicaţii suplimentare fraţilor noştri moldoveni. Va trebui să lucrăm pentru a ieşi din nou din acest gen de situaţie şi nu este prima oară când se întâmplă”, a spus Titus Corlăţean.

Calea europeană

Titus Corlăţean a precizat că Guvernul lucrează şi sprijină obiectivele europene şi integrarea europeană a Republicii Moldova. Ministrul crede că cea mai bună modalitate de apropiere a Basarabiei este cea economică: “muncim la racordarea economică, la rezolvarea problemelor legate de independenţa energetică a Republicii Moldova. Pe 27 august partea moldovenească va începe lucrările la gazoduct. Noi vom începe cu câteva zile mai devreme. Lucrăm la racordarea reţelei energetice, lucrăm la poduri, lucrăm la investiţii. Astea sunt acţiunile care pot genera realităţi viitoare”.

El a subliniat că Summit-ul parteneriatului estic al Uniunii Europene, de la Vilnius, din luna noiembrie, poate însemna o pagină nouă de istorie pentru Republica Moldova şi a precizat că România lucrează strâns cu acest stat pentru atingerea obiectivelor de integrare europene, dar această relaţie nu trebuie tulburată.
“Lucrăm strâns împreună, dar această relaţie însă nu trebuie tulburată şi nu trebuie încurajate sau nu trebuie dat oxigen unor forţe de opoziţie din Republica Moldova - comuniştilor - care s-au opus şi se opun în continuare. Dar trebuie să ştii să o faci, să eviţi acest lucru, cu inteligenţă politică”, a conchis Titus Corlăţean.

Liderii comunităţilor româneşti, prezenţi la Izvoru Mureşului

Liderii comunităţilor româneşti din vecinătate şi din Balcani s-au reunit, în aceste zile, la Izvoru Mureşului, la Universitatea de Vară a românilor de pretutindeni. Sub genericul “România europeană şi românii de la frontiera Uniunii Europene şi NATO”, cea de-a XI-a ediţie a Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului propune teme importante de dezbatere, precum: comunităţile româneşti din vecinătate între deznaţionalizare şi integrare europeană, drepturile minoritarilor din România vs. drepturile minorităţilor româneşti din jurul graniţelor, implicaţiile regionalizării asupra românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, autonomia teritorială pe criterii etnice a Ţinutului Secuiesc etc.

Printre participanţii la această ediţie se numără Bojan Aleksandrovic, parohul bisericii româneşti de la Malainica (Valea Timocului), Zaviza Jurj, preşedintele Asociaţiei culturale “Ariadnae Filum” (Valea Timocului), Stevan Mihailov, liderul Comunităţii Românilor din Serbia (Voivodina), Ivo Gheorghiev, preşedintele Uniunii Etnicilor Români “AVE” din Vidin (Bulgaria), Aurica Bojescu, secretar executiv al “Comunităţii Româneşti din Ucraina” şi Anatol Popescu, preşedintele Asociaţiei Basarabia.