Stilul mafiot în care Sebastian Ghiţă controla instituţiile publice din Prahova

Stilul mafiot în care Sebastian Ghiţă controla instituţiile
publice din Prahova

Sebastian Ghiţă a cerut colegilor de la Camera Deputaţilor să nu încuviinţeze cererea de arestare a procurorilor DNA

Sebastian Ghiţă, care avea în spate o puternică susţinere, inclusiv politică, oferea o „bucăţică de putere“ publică, în schimbul asigurării protecţiei acoliţilor săi. Cel puţin aşa susţin procurorii DNA care au cerut arestarea magnatului. Cererea DNA de ridicare a imunităţii lui Ghiţă a ajuns în Parlament şi urmează să fie dezbătută în zilele următoare.

Procurorii anticorupţie i-au făcut un portret detaliat de infractor lui Sebastian Ghiţă, pentru a-i sensibiliza pe colegii acestuia de la Camera Deputaţilor, să voteze pentru  încuviinţarea arestării preventive a magnatului. „Deputatul Sebastian Ghiţă, folosindu-se de încrederea acordată prezumat de statul român în exercitarea cu onestitate şi cinste a unei înalte demnităţi publice cum este cea de parlamentar – ales al cetăţenilor români, a săvârşit mai multe infracţiuni, dovedindu-şi astfel dispreţul făţiş faţă de legi, faţă de colectivitatea reprezentată în Parlament şi cetăţenii care l-au ales, faţă de instituţiile statului“, îşi încep procurorii DNA cererea prin care solicită ridicarea imunităţii parlamentare pentru Ghiţă.

Deputatul este descris de anchetatori ca fiind asemenea unui naş mafiot, care, deşi nu avea o funcţie în stat, controla toate instituţiile publice din judeţul Prahova.

„Sebastian Ghiţă a dobândit o putere financiară şi relaţională care i-a permis să determine în mod real numirea/menţinerea unor persoane în funcţii importante. Această forţă dobândită a fost folosită în mod efectiv de Sebastian Ghiţă ca monedă de schimb pentru cointeresarea unor funcţionari publici şi angrenarea lor într-un mecanism infracţional care presupunea satisfacerea intereselor ilicite, de orice natură, ale deputatului. (...) Cu alte cuvinte, având în spate o puternică susţinere, inclusiv politică, Sebastian Ghiţă oferea o „bucăţică de putere” publică într-o zonă de interes în schimbul asigurării protecţiei pe segmentul atribuţiilor de serviciu conferite de funcţia deţinută de persoanele co-interesate“, susţin procurorii.

Influenţa deosebită a deputatului în numirea apropiaţilor săi în funcţii-cheie este confirmată şi de declaraţia unui martor cu identitate protejată. 
„Din anul 2012 şi până în prezent, deputatul Sebastian Ghiţă este persoana care hotărăşte promovarea, numirea definitivă sau temporară a unor persoane agreate de acesta în funcţii de conducere din cadrul unor instituţii descentralizate“, a declarat martorul în faţa anchetatorilor.

„Oamenii“ lui Ghiţă

Procurorii mai arată în documentele trimise Camerei Deputaţilor cum a reuşit Sebastian Ghiţă să-şi întindă influenţa în administraţia locală, dar şi printre poliţişti sau procurori, pentru a-şi urmări propriile interese. Atunci când se referea la o persoană pe care o controla, Ghiţă folosea sintagma „omul meu“, arată procurorii.

Printre „oamenii“ lui Ghiţă se numără procurorul general al Parchetului Curţii de Apel Ploieşti, Liviu Tudose, adjunctul acestuia Constantin Mihăilă, Constatin Ispas, fost şef al DGA Prahova, sau Viorel Dosaru,  până de curând secretar de stat în cadrul MAI (numit în funcţie de actualul şef de la Interne – n.r.) - cu toţii inculpaţi de DNA pentru fapte de corupţie. Deputatul le-ar fi promis acestora sprijin politic pentru a promova în funcţii mai înalte.

Mai mult, Sebastian Ghiţă este acuzat că a încercat, prin intermediul acoliţilor săi din poliţie şi justiţie, să obţină informaţii şi să muşamalizeze dosarul 465/P/2013, în care erau cercetaţi omul de afaceri Răzvan Alexe şi Marcel Păvăleanu, fost angajat al Secretariatului General al Guvernului.

Bun prieten cu deputatul Vlad Cosma, Alexe ar fi apelat la acesta pentru a obţine ajutorul lui Sebastian Ghiţă. Magnatul nu doar i-a dat o mână de ajutor lui Cosma, dar avea însă şi un interes personal legat dosarul în care era cercetat Alexe. Anchetatorii vizau şi firmele Coneco Serv SRL şi Media Fantasy Solution SRL, despre care presa a relatat că erau controlate de Ghiţă prin interpuşi.

Anchetă pornită de la Antena 3

Concret, dosarul urmărit de Sebastian Ghiţă a fost deschis în mai 2013, după ce în presă a fost publicat un reportaj televizat despre deşeurile toxice aflate la bordul navei maritime Flaminia, ce urmau a fi reciclate în Prahova de către firma Ecomaster SRL, administrată de Răzvan Alexe. La scurtă vreme după ce a declanşat ancheta, procurorul de caz, Mircea Negulescu, de la Parchetul Curţii de Apel Ploieşti, a fost chemat de şeful său Constantin Mihăilă, care l-a întrebat, pe un ton ostil, dacă are idee cine este Răzvan Alexe. Ar fi răspuns însă tot Mihăilă: „Milionar în euro, mâna dreaptă a preşedintelui Consiliului Judeţean Prahova, Cosma Mircea“.

Ulterior, în octombrie 2013, acelaşi procuror i-a cerut lui Negulescu să-i predea în format electronic referatul cu propunere de arestare preventivă întocmit în cauză. Inspirat, anchetatorul i-a trimis şefului său documentul, dar în format PDF, pentru a nu putea fi modificat. Mai mult, acesta a înregistrat discuţia avută cu Mihăilă, înregistrarea fiind pusă, ulterior, la dispoziţia anchetatorilor.

În paralel, chestorul Viorel Dosaru încerca şi el să strângă informaţii confidenţiale din dosar. El dăduse ordin poliţiştilor care lucrau la acest caz cu procurorul Negulescu să-l informeze personal despre stadiul anchetei.

Tentativă de discreditare

Pentru că nu au reuşit să-l controleze pe procurorul Mircea Negulescu, oamenii lui Ghiţă ar fi încercat să-l discrediteze. Astfel, în vara anului 2014, şeful acestuia, Aurelian Mihăilă, i-a dat lui Emanuel Saghel, ofiţer al Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate Ploieşti (cercetat în prezent pentru corupţie – n.r.) mai multe înscrisuri pretins compromiţătoare referitoare la adresa lui Negulescu.

Mihăilă i-a cerut lui Saghel să-i dea documentele jurnalistului Dragoş Pătraru, la acea data ziarist la publicaţia prahoveană „Alphel“,  pentru a le publica în presă. Audiat de anchetatori, Dragoş Pătraru a declarat că a avut suspiciuni cu privire la interesul personal al procurorului Mihăilă, motiv pentru care a refuzat să le publice. Acesta a explicat că era este vorba despre o plângere făcută împotriva magistratului de către un anume Adrian Budui, precum şi mai multe înscrisuri conţinând informaţii fiscale despre procurorul Negulescu şi soţia acestuia. Cercetările ulterioare au scos la iveală faptul că Budui are probleme psihice, suferind de schizofrenie paranoidă. 

Cum a fost şantajat afaceristul Theodor Berna

Printre acuzaţiile aduse de DNA lui Sebastian Ghiţă este şi cea de şantaj. Victima sa ar fi fost afaceristul Theodor Berna, considerat unul dintre „băieţii deştepţi“ ai asfaltului. În martie 2011, Sebastian Ghiţă l-ar fi determinat pe Berna să încheie un contract fictiv cu Asesoft International SA, în valoare de 500.000 de euro, pentru a opri campania de presă demarată împotriva firmei sale de construcţii. Martorii au declarat că reporterii Realitatea TV filmau muncitori ai societăţii „Tehnologica Radion” în timp ce se aflau în pauza de masă, iar ulterior, postul difuza materiale în care arăta că firma patronată de Berna încasează bani şi nu execută lucrările la timp.

„Sebastian Ghiţă l-ar fi constrâns pe denunţător să-i remită o importantă sumă de bani pentru a înceta difuzarea unor materiale denigratoare la adresa societăţii Tehnologica Radion SRL, prin intermediul postului de televiziune Realitatea TV – deţinut de Ghiţă Sebastian Aurelian“, se arată în documentele anchetatorilor.

Mai exact, Ghiţă s-ar fi dus la biroul lui Theodor Berna şi i-ar fi spus că „dacă doreşte ca Tehnologica Radion să nu mai aibă probleme de imagine la postul de televiziune Realitatea TV“, va trebui „să cotizeze”. De teamă, afaceristul ar fi acceptat. În faţa procurorilor, Berna a spus că obiectul contractului – „Servicii de realizare, implementare şi testare a planului de recuperare în caz de dezastru şi de continuitate a afacerii conform standardelor internaţionale“ – nu s-a realizat în realitate, Tehnologica Radion neavând nevoie de aceste servicii.
Efectul semnării contractului a fost că Realitatea TV a încetat atacurile mediatice denigratoare.

După ce a plătit două tranşe din contract, în valoare totală de 150.000 de euro, în septembrie 2011, Theodor Berna ar fi încercat să-l tragă în piept pe Ghiţă. El a profitat de faptul că magnatul a plecat de la Realitatea TV şi le-a cerut angajaţilor săi să nu mai plătească restul banilor.
Consecinţa a fost demararea unei campanii de presă şi mai agresive împotriva Tehnologica Radion de către noul post înfiinţat de Ghiţă, România TV. Ulterior, Ghiţă ar fi afirmat într-un cerc restrâns că, dacă Berna nu rezilia contractul cu Asesoft, rămânea nr. 1 pe piaţa construcţiilor, susţin anchetatorii. ;

Sprijin de la Ponta pentru procurorul lui Ghiţă

Sebastian Ghiţă i-a promis procurorului Liviu Tudose, în cursul anului 2014, că îl va face şeful Departamentului pentru Luptă Antifraudă (DLAF), instituţia de contact cu Oficiul European de Luptă Antifraudă, din cadrul Comisiei Europene, în schimbul „sprijinului informativ“.
Întâlnirile dintre cei doi aveau loc la vila procurorului din Păuleşti. Ulterior, Ghiţă chiar l-a prezentat pe Liviu Tudose premierului Victor Ponta, care, potrivit anchetatorilor,
i-ar fi promis acel post.

Pus sub acuzare de DNA, Liviu Tudose a fost evaziv atunci când a fost întrebat dacă i-a furnizat lui Ghiţă date confidenţiale din dosare. „Este posibil“, a fost răspunsul lui Tudose.

„Tudose Liviu a declarat că îl cunoaşte pe deputatul Sebastian Ghiţă de la începutul anilor 2000 şi «este posibil» ca în cursul anului 2013, în  perioada de confidenţialitate a cercetărilor efectuate în dosarul 465/P/2013, când erau în derulare măsuri de supraveghere tehnică, Ghiţă Sebastian Aurelian să fi venit la locuinţa sa din Păuleşti, judeţul Prahova, pentru a-i solicita furnizarea unor informaţii din dosarul instrumentat de procurorul Negulescu Mircea. Tudose Liviu a mai declarat că «este posibil» să-l fi informat pe Ghiţă Sebastian  despre numele procurorului de caz şi al ofiţerilor delegaţi în cauză, însă a considerat irelevante aceste informaţii“, precizează anchetatorii.

Tudose a mai declarat că, începând cu toamna anului 2013, deputatul Ghiţă a început să vină din ce în ce mai des la locuinţa sa din Păuleşti, solicitându-i, în mod insistent, „să-l salvez pe moşu” referindu-se la şeful CJ Prahova, Mircea Cosma, inculpat în mai multe dosare pentru măsluirea unor licitaţii publice.
 

citeste totul despre: