Cum i-a vrăjit „scriitorul penal“ Cătălin Voicu pe judecători. Cărţile scrise după gratii i-au adus un bonus de 180 de zile

Cum i-a vrăjit „scriitorul penal“ Cătălin Voicu pe judecători. Cărţile scrise după gratii i-au adus un bonus de 180 de zile

Cătăin Voicu a descoperit în puşcărie că are harul scrisului

O nouă promoţie de „savanţi ai puşcăriilor“ se pregăteşte să iasă pe porţile sistemului penitenciar, după ce scriitorii au impresionat comisiile de liberare condiţionată cu operele lor. Unul dintre aceştia, fostul senator Cătălin Voicu, a primit deja „verde“ de la judecătorii din Găeşti, mai având doar un hop până la liberare.

Cătălin Voicu a descoperit în puşcărie că are harul scrisului. Având ca muză liberarea condiţionată, cel supranumit „Naşul“ a scris nu o carte, ci şase. El este deţinut la Penitenciarul Găeşti, unde ispăşeşte o pedeapsă de 7 ani de închisoare pentru corupţie. Cele şase cărţi scrise de Voicu i-au convins pe magistraţii Judecătoriei Găeşti că merită să fie eliberat.

În noiembrie 2015, Comisia Penitenciarului Găeşti a recomandat liberarea condiţionată a fostului senator. Cărţile i-au adus o scurtare a pedepsei cu 180 de zile. Alte 116 zile le-a câştigat ca urmare a muncii prestate în penitenciar.
Fostul procuror militar Dan Voinea, cunoscut mai ales pentru că a instrumentat dosarele Revoluţiei din 1989, apare în datele furnizate de Ministerul Justiţiei drept coordonatorul ştiinţific a cinci din cele şase lucrări publicate de Cătălin Voicu. Pentru ce-a de-a şasea carte, „Naşul“ a primit recomandare de la prof. univ. Gheorghe Iancu, fost Avocat al Poporului.

Operele „ştiinţifice“ ale lui Cătălin Voicu sunt următoarele: „Ordinea publică în statul de drept“, „Respectarea drepturilor omului în procesul penal“, „Securitatea naţională, concept constitutuţional şi legal“, „Examinarea doctrinei şi jurisprudenţei privind apărarea securităţii naţionale“, „Prevenirea actelor de terorism şi protecţia libertăţilor publice“ şi „Stările de criză în democraţie“.
Iar în noiembrie 2015, Judecătoria Găeşti a admis propunerea de liberare condiţionată a lui Cătălin Voicu. Decizia a fost însă contestată de procurori, acţiunea urmând să fie judecată, săptămâna viitoare (pe 19 ianuarie – n.r.), de Tribunalul Dâmboviţa.

Recomandări dubioase

„Petentul a manifestat un comportament bun, s-a implicat activ în domeniul de reintegrare socială, a scris şi publicat şase lucrări, are un număr de 116 zile lucrate. (...) A participat şi la programe educaţionale, acumulând un număr de 107 programe educaţionale şi patru programe sociale“. Cam aşa suna recomandarea Comisiei de liberare condiţionată de la Penitenciarului Găeşti, în cazul lui Cătălin Voicu.

Reprezentantul Ministerului Public a contestat executarea fracţiei necesară lui pentru a beneficia de liberarea condiţionată. Procurorul a arătat că nu există un cadru legal care să reglementeze caracterul ştiinţific al cărţilor scrise de deţinuţi în penitenciar. Acesta a ridicat şi o problemă de logică: cum poate un profesor universitar să stabilească dacă o lucrare are caracter ştiinţific înainte de a fi fost scrisă?

Mai mult, arată acuzatorul public, recomandările sunt stereotipe, deşi sunt formulate de persoane diferite.
„Se observă astfel că fiecare lucrare este precedată de câte o recomandare, însă nu a putut să nu observe cu un oarecare amuzament faptul că doi profesori că doi profesori universitari având cunoştinţe în domenii diferite, îşi exprimă acelaşi punct de vedere, în sensul că petentul ar putea elabora acele lucrări folosind o exprimare stereotipă. Se presupune că acele două recomandări provin de la două persoane diferite care pot formula aprecieri la nivelul unui profesor universitar potrivit stilului propriu, iar această exprimare se regăseşte şi la Gheorghe Iancu, şi la Dan Voinea. (...) Mai consideră că acest punct de vedere ar trebui să intervină după elaborarea lucrării“, au punctat judecătorii poziţia Ministerului Public.

Cum ar fi societatea fără „operele“ lui Cătălin Voicu

Cătălin Voicu a combătut acuzarea, arătând cât de importante sunt cărţile sale pentru omenire: „fără ele, societatea nu poate să existe“. „Cătălin Voicu arată că a lucrat pe probleme de apărare, de ordine publică, de siguranţă naţională, tot ce a redactat este ştiinţific, este de utilitate publică şi, practic, fără ele o societate nu poate să reziste. (..) Mai arată că în penitenciar a făcut ceea ce a făcut o viaţă întreagă: a avut o atitudine constant pozitivă, a manifestat un comportament cuviincios, a participat la toate activităţile, a făcut absolut tot ce i s-a cerut“, se arată în motivarea deciziei.

Dacă pe procuror aproape că l-a pufnit râsul la cele debitate cu patos de Cătălin Voicu, judecătorii, în schimb, s-au lăsat convinşi. „Examinând documentele înaintate de Administraţia Penitenciarului Găeşti, instanţa apreciază că, în cazul de faţă, au fost respectate prevederile legale privind procedura legală de acordare a zilelor considerate ca executate ca urmare a redactării unor lucrări ştiinţifice. Critica formulată de reprezentantul Ministerului Public în legătură cu caracterul ştiinţific al lucrărilor elaborate de persoana privată de libertate este apreciată de către instanţă ca fiind neîntemeiată“, au conchis magistraţii Judecătoriei Găeşti.

7 ani de puşcărie

În 2013, Cătălin Voicu a fost condamnat la 7 ani de închisoare pentru trafic de influenţă. Voicu ar fi primit mită de la oamenii de afaceri Costel Căşuneanu şi Marius Locic, pentru a interveni, prin intermediul fostului judecător de la instanţa supremă Florin Costiniu, la magistraţi şi poliţişti, pentru a obţine decizii favorabile în dosarele în care cei doi erau implicaţi.

Topul universităţilor care i-au girat pe „savanţii puşcăriilor“

„Academia penalilor a fost înfiinţată cu girul universităţilor din România, pentru că profesorii coordonatori ai acelei lucrări ştiinţifice aveau obligaţia de a prezenta un document oficial de la Universitatea la care erau angajaţi. Practic, prin eliberarea acelei adeverinţe cu scopul de a fi prezentată la penitenciarul X, universitatea a girat eliberarea penalilor academicieni”, explică Marius Diaconescu, lector universitar laFacultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti pe blogul său de pe adevărul.ro.

Astfel, potrivit acestuia, majoritatea universităţilor care au girat lucrările puşcăriaşilor sunt instituţii de stat (38 de stat şi 24 private). „Topul ruşinii“ este condus de Universitatea din Craiova, ai cărei profesori au girat 59 de lucrări (13,85% din toate publicaţiile recenzate). La distanţă mare, cu 33 de lucrări coordonate (7,75%), pe locul al doilea se situează Academia de Studii Economice din Bucureşti. Ultimul loc pe podium, cu 31 de lucrări coordonate, este ocupat de Universitatea Hyperion din Bucureşti, care este, în acelaşi timp, prima clasată într-un top al universităţilor private.

Următoarele trei locuri sunt ocupate de cinci universităţi de stat: Universitatea Transilvania din Braşov (20 lucrări), Universitatea Politehnică din Bucureşti (17), Universitatea Naţională de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti (17), Universitatea din Piteşti (14) şi Universitatea Ovidius din Constanţa (14).
Top zece este completat de două universităţi private, care, cu câte 12 lucrări – Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir din Bucureşti şi Universitatea Spiru Haret din Bucureşti, împart locul şapte cu Universitatea Tehnică ”Gheorghe Asachi” din Iaşi.

Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca  cu cele 10 lucrări girate ocupă locul 8, Academia de Poliţie Al. I. Cuza din Bucureşti este pe locul nouă cu opt lucrări.
Locul 10 este disputat de Universitatea din Oradea, tot o instituţie de stat, precum şi două instituţii private – Universitatea Ecologică din Bucureşti şi Universitatea Financiar Bancară din Bucureşti cu câte şapte lucrări girate fiecare.

Mentorii „scriitorilor“

Ministerul Justiţiei (MJ) a făcut publică lista completă a lucrărilor scrise de „savanţii puşcăriilor“, precum şi coordonatorii care, după cum prevede procedura, le-au dat deţinuţilor recomandare scrisă pentru a elabora o lucrare ştiinţifică pe o anumită temă. De asemenea, sunt enumerate şi editurile care au publicat sutele de lucrări scrise în penitenciare.

Astfel, pe lista întocmită de Administraţia Naţioanală a Penitenciarelor (ANP) şi remisă MJ apar nume grele, precum ÎPS Teodosie, mitropolitul Ardealului Laurenţiu Streza, fostul procuror militar Dan Voinea, fostul ministru al Sănătăţii Eugen Nicolăescu, sociologul Dan Dungaciu sau politologul Dan Pavel.
Unii dintre profesori au coordonat zeci de cărţi scrise de deţinuţi. Astfel, prof. univ. Viorel Cojocaru, rector al Universităţii Naţionale de Educaţie Fizică şi Sport Bucureşti (UNEFS), a dat recomandări la peste jumătate din oamenii de fotbal închişi. Alt nume care se regăseşte sistematic pe listă este prof. univ. Ion Marin, de la Universitatea Hyperion.
 

 

 

citeste totul despre: