„Savanţii închisorilor”. CSM a avizat negativ propunerea de abrogare a articolului de lege care eliberează deţinuţii scriitori
0Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz consultativ negativ pentru abrogarea articolului care îi ajută pe deţinuţi să se elibereze mai repede din închisoare dacă scriu cărţi. Ministrul Raluca Prună nu s-a lăsat influenţată şi susţine că va propune Guvernului să adopte modificarea legii.
UPDATE Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a avizat negativ propunerea ministrului Justiţiei de abrogare a prevederilor legale privind executarea pedepselor.
Avizul adoptat joi de plenul CSM este unul consultativ, motiv pentru care, în timpul şedinţei, Raluca Prună anunţase deja că va propune în prima şedinţă de Guvern, care va avea loc miercuri, să adopte ordonanţe de abrogare a prevederilor legale privind executarea pedepselor.
Cu toate acestea, Direcţia de specialitate a recomandat să ca aceste prevederi să nu fie abrogate, ci să fie adoptate reglementări mai aspre asupra modului în care sunt redactate aceste lucrări.
„E discriminatoriu să răsplăteşti munca intelectuală mai mult decât munca fizică”
De altfel, ministrul Prună a declarat joi că va continua demersurile pentru abrogarea prevederilor legale privind reducerea pedepselor pentru deţinuţii care publică lucrări ştiinşifice.
„Ministerul Justiţiei are iniţiativa, iar eu am să merg în continuare pe abrogare. (...) Voi merge mai departe cu ordonanţa de urgenţă şi o să o pun pe site, nu am obligaţia să fac o consultare, dar, pentru că subiectul e de interes, o să o pun în consultare vineri (...). Voi argumenta pe discriminare, pentru că e discriminatoriu să răsplăteşti munca intelectuală mai mult decât munca fizică, şi pe elemente de drept comparat", a spus Raluca Prună, potrivit Agerpres.
Aceasta a argumentat că urgenţa abrogării prevederii legale prin faptul că fenomenul este departe de a se fi încheiat, la începutul lunii ianuarie fiind în pregătire peste o sută de lucrări ştiinţifice cu autori deţinuţi.
„Să ştiţi că este exponenţial şi numărul de lucrări în pregătire şi vă dau cifre. În 31 decembrie (...) erau 45 de lucrări în pregătire, potrivit datelor care mie mi se dau de către Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Pe 6 ianuarie erau peste o sută de lucrări şi acum nici nu se mai ştie cifra. Iar eu fac discuţia asta în CSM pentru că nu vorbim aici doar de profesori, de edituri, vorbim şi de judecători delegaţi, vorbim de instanţe în faţa cărora aceste lucrări au ajuns", a precizat ministrul Justiţiei.
Potrivit acesteia, discuţiile despre discriminare nu se justifică în acest caz, deoarece beneficiile obţinute de deţinuţii care prestează muncă fizică sunt în prezent mai mici decât ale celor care semnează lucrări ştiinţifice.
„Vreau să spun că este la fel de discriminatoriu ca pentru muncă aşa-zis intelectuală, deşi eu nu am niciun motiv la acest moment să identific o lucrare din lista lucrărilor din 2015, care după standardele europene poate fi considerată lucrare ştiinţifică, deci eu constat că avem o procedură extrem de detaliată (...), eu spun că litera ei nu s-a aplicat şi asta urmează să spună procurorii, nu eu. Dar rezultatul este de peste 350 de lucrări scrise, iar beneficiul este de 30 de zile, deci noi oricum discriminăm între munca fizică, unde primim o zi liberă la patru zile de muncă, şi dăm 30 de zile la o colecţie de hârtii care se numeşte lucrare ştiinţifică. Iar eu am, ca Minister al Justiţiei, obligaţia să constat acest lucru", a mai spus Prună.
De asemenea, ea nu a exclus posibilitatea ca ordonanţa de urgenţă pe care urmează să o promoveze să sufere modificări la dezbaterile din Parlament sau ca urmare a unor decizii ale Curţii Constituţionale.
Reacţia preşedintelui CSM
Pe de altă parte. preşedintele CSM, Mircea Ariton, a precizat că instituţia pe care o reprezintă nu se opune abrogării prevederii legale care permite reducerea pedepselor celor care elaborează lucrării ştiinţifice.
„Nu avem controverse cu dumneavoastră pe chestiunea aceasta (...). S-a făcut o analiză, o analiză care, până la urmă, a pus în cântar dacă şi munca intelectuală trebuie cântărită. (...) Noi nu am făcut decât o analiză în care spunem da, de principiu ar putea să constituie muncă şi să scadă din pedeapsă şi efortul intelectual. Că acest efort intelectual a fost zero în toate situaţiile din 2015, nu ne-am opus şi, încă o dată, noi am declanşat discuţia cu privire la această chestiune. (...) Să nu se înţeleagă că noi suntem fanii celor care scriu cărţi înăuntru, dimpotrivă, suntem primii care am dezavuat", a arătat preşedintele CSM.
Judecătorul Adrian Bordea, membru al Consiliului, afirmase anterior că abrogarea dispoziţiei care permite reducerea pedepselor persoanelor condamnate, în baza lucrărilor ştiinţifice, poate genera mai mult rău şi că soluţia ar fi înăsprirea condiţiilor.
„Noi am analizat în Comisia 1 tot ceea ce au însemnat discuţiile din spaţiul public, care par a fi negreşit justificate, şi s-a ajuns la concluzia că în ceea ce priveşte condiţiile pentru acordarea unor beneficii celor care scriu lucrări ştiinţifice trebuie să fie determinate de calitatea acelui înscris, a acelei lucrări. S-a considerat că definirea caracterului ştiinţific al lucrării trebuie foarte bine stabilită (...). Abrogarea unei astfel de dispoziţii poate crea mai mult rău şi de aceea am considerat că nu abrogarea este poate soluţia cea mai bună, ci înăsprirea sau stabilirea mai corectă a condiţiilor în care un deţinut poate beneficia (...) de un câştig", a explicat Bordea.
Verificări ale Inspecţiei Judiciare
Inspectorii Consiliului Superior al Magistraturii au verificat toate comisiile de eliberare condiţionată din închisorile din România, în cazul cărţilor scrise în puşcărie.
În toate situaţiile, s-a constatat că procesul verbal înaintat instanţei de judecată care se completează pe formular tipizat este sumar, fără a cuprinde niciun fel de date referitoare la lucrarea ştiinţifică redactată şi fără a rezulta numărul de zile câştig, rezultate expres ca urmare a acesteia, ci doar numărul total de zile câştigate ca urmare a muncii prestate, se spune în raport.
Cazul Gigi Becali
Inspectorii judiciari au analizat dosarele de liberare condiţionată, fiind frapaţi de timpul extrem de scurt în care deţinuţii ar fi scris aşa-zisele lucrări ştiinţifice. Este şi cazul lui George Becali, care a câştigat 150 de zile de libertate de pe urma celor 5 cărţi scrise după gratii.
Pentru fiecare lucrare, condamnatul a solicitat un interval de timp ce variază între 10 zile şi maximum 15 zile, în condiţiile în care i s-a aprobat un program de lucru de 1-2 ore pe zi, şi doar în zilele de lucru ale săptamânii.
Şi alţi deţinuţi au scris la foc automat. Bogdan Popovici, condamnat în dosarul Trofeul Calităţii, a primit 20 de zile pentru a scrie cartea, dar a tipărit lucrarea chiar a doua zi.
Legea acordă în mod „generic” recompensa de 30 de zile
Astfel, legea acordă în mod generic un număr de 30 de zile executate din pedeapsă, pentru fiecare lucrare ştiinţifică sau invenţie şi inovaţie brevetate, indiferent de efortul intelectual depus de către autori, concretizat în lucrări ştiinţifice publicate.
În context, IJ face trimitere la mai multe cazuri de la penitenciarele Colibaşi şi Codlea, unde persoane private de libertate au beneficiat de reducerea pedepsei după ce au publicat articole de câteva pagini în unele reviste.
O lucrare de patru pagini
La acelaşi penitenciar, un condamnat a elaborat lucrarea "Principiul non reformation in pejus", care reprezintă un articol de patru pagini publicat în revista 'Strategii manageriale" nr. 4, Decembrie 2014, iar lucrarea "Perspective ale pieţei româneşti de retail în contextul Europei 2020'', aparţinând altui deţinut, este tot un articol de zece pagini, publicat în revista 'Strategii manageriale" nr. 2/2015.
Lucrarea "Principiul non reformation in pejus" a fost scrisă de avocatul argeşean Laurenţiu Constantin (condamnat la şapte ani închisoare pentru lipsire de libertate în mod ilegal, şantaj, trafic de influenţă, complicitate la luare de mită şi violare de domiciliu). "Perspective ale pieţei româneşti de retail în contextul Europei 2020'' a fost scrisă de Liviu Făcăleaţă, fostul director de la PIC, condamnat la trei ani de închisoare pentru complicitate la dare de mită.
În ambele situaţii, comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul penitenciarului a acordat câte 30 de zile considerate ca executate.
CSM vrea schimbarea de urgenţă a legii
Pentru a stopa fenomenul, CSM vrea modificarea de urgenţă a legii care ajută deţinuţii să beneficieze de reducerea consistentă a pedepsei.
"În raport se constată ceea ce constatasem şi noi (...) şi măsurile care s-au propus în urma raportului sunt următoarele: adoptarea urgentă prin hotărâre de guvern a regulamentului de aplicare a Legii 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Regulamentul acesta, potrivit Legii 254, trebuia să fie terminat cam prin octombrie 2014", a declarat, joi, preşedintele CSM, Mircea Aron, la finalul şedinţei plenului.
O altă măsură propusă de IJ o reprezintă includerea în regulamentul de aplicare a Legii 254 a definiţiei sintagmei "lucrare ştiinţifică" folosită de legiuitor în art. 96 al. 1 lit. f) din Legea 254/2013, a reglementării procedurii de elaborare a lucrărilor ştiinţifice, a criteriilor de acordare a zilelor de câştig, precum şi a procedurii de acordare a acestor drepturi.
"Se impune stabilirea unor condiţii prealabile şi riguroase care trebuie îndeplinite cumulativ, respectiv elaborarea de lucrări ştiinţifice doar în domeniile în care sunt organizate studii universitare. Dovada specializării persoanei private de libertate în domeniul în care doreşte să elaboreze lucrări ştiinţifice. Indicarea de către persoana privată de libertate a tipului de lucrare ştiinţifică ce se doreşte a fi elaborată: tratate, rapoarte de cercetare, studii, articole, comunicări ştiinţifice etc.", a explicat Aron.
O altă condiţie propusă o reprezintă recomandarea scrisă privind relevanţa tematicii în domeniul ales din partea unui profesor universitar sau a unui conferenţiar universitar din specialitatea din care urmează să fie elaborată lucrarea, cu semnătura olografă a acestora, confirmată de Universitatea de care aparţin, precum şi bibliografia ce urmează să fie consultată şi complexitatea lucrării.