Condamnările fără recuperarea banilor furaţi - justiţie pe jumătate. Bilanţul DNA, comentat de Iohannis, Kovesi şi Ponta

Direcţia Naţională Anticorupţie şi-a prezentat bilanţul pe anul 2014 FOTO presidency.ro

Recuperarea prejudiciilor din marile dosare de corupţie este obligatorie şi nu opţională pentru autorităţi, iar situaţia din prezent, cu un grad de recuperare şi executare a prejudiciilor de către Ministerul Finanţelor de aproximativ 10%, e „inacceptabilă“. Asta a subliniat marţi preşedintele Klaus Iohannis la bilanţul activităţii pe anul trecut al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Acesta a mai arătat că recuperarea prejudiciilor reflectă eficienţa luptei anticorupţie şi descurajează fenomenul. „Situaţia din prezent – în care gradul de recuperare şi executare a prejudiciilor de către Ministerul Finanţelor este în cuantum de aproximativ 10% – este, pur şi simplu, inacceptabilă. De aceea, trag un semnal de alarmă şi solicit factorilor decizionali să ia în serios această problemă, care devine una de importanţă deosebită“, a spus Iohannis.

Declaraţiile preşedintelui au venit după semnalul de alarmă tras de procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, care a explicat că hotărârile judecătoreşti definitive în cauzele DNA au inclus confiscarea a peste 310 milioane de euro, sumă care, dacă ar fi fost executată şi recuperată, ar fi asigurat fondul de salarii pe care statul îl plăteşte tuturor medicilor într-un an.

Kovesi a mai adăugat că este important ca o persoană condamnată pentru corupţie să nu îşi păstreze averea dobândită prin infracţiuni. „Este important ca organele fiscale să execute efectiv aceste hotărâri“, a spus procurorul-şef al DNA.

Activitatea DNA, lăudată la unison

Prezent la bilanţ, premierul Victor Ponta, al cărui cumnat este anchetat de subordonaţii Laurei Codruţa Kovesi pentru evaziune fiscală, constituirea unui grup infracţional organizat şi schimbarea, nelegală, a destinaţiei fondurilor europene, a susţinut că-i invidiază pe procurorii anticorupţie pentru independenţa cu care îşi fac meseria. „Ca fost procuror şi cetăţean al României, nu pot decât să vă felicit şi să vă invidiez pentru independenţa şi rezultatele pe care le-aţi avut în 2014“, a declarat Victor Ponta.

„Nu poţi să nu te înfiori citind lista celor anchetaţi de DNA: miniştri, prim-miniştri, judecători, procurori, secretari de stat, primari, consilieri, directori de instituţii“, a arătat şi Livia Stanciu, preşedinta Curţii Supreme.

Kovesi: Mai avem nevoie de procurori

Laude pentru activitatea procurorilor anticorupţie au venit şi de la şefa acestora, Laura Codruţa Kovesi, cea care a prezentat raportul de activitate pentru anul trecut. 

„Le mulţumesc tuturor procurorilor, poliţiştilor, specialiştilor pentru colaborarea şi rezultatele foarte bune din acest an. DNA nu este un om, este o instituţie. Ne-am angajat să lucrăm cu profesionalism şi corectitudine. Am fost atacaţi în mod constant. Am răspuns prompt, dar nu personal, şi ne-am continuat ancheta. Nu contează poziţia socială sau banii din conturi. Fiecare atac ne-a mobilizat“, a spus Kovesi care a scos în evidenţă şi una dintre marile probleme cu care se confruntă instituţia: lipsa de procurori. 

„Volumul de lucrări este triplu faţă de anul înfiinţării şi dublu faţă de acum cinci ani, iar numărul procurorilor a rămas acelaşi. Am ajuns ca la sfârşitul anului 2014 să mai avem de soluţionat 5.000 de dosare. Un procuror nu poate face mai multe dosare eficient în acelaşi timp. Căutăm soluţii, iar una dintre ele este majorarea numărului de procurori cu 50 de magistraţi“, a subliniat Kovesi. 

Număr dublu de inculpaţi în 2014

În 2014 s-au înregistrat mai multe premiere la DNA: au fost cele mai multe dosare înregistrate într-un an, au fost cele mai multe dosare soluţionate, dar şi cel mai mare număr de demnitari investigaţi. Peste 9.100 de dosare au fost investigate anul trecut de cei 86 de procurori, iar peste 1.100 de inculpaţi au fost trimişi în judecată, de două ori mai mult ca în 2013.

DNA cere, din nou, arestarea Elenei Udrea

Judecătorii Curţii Supreme decid miercuri dacă emit un nou mandat de arestare preventivă pe numele Elenei Udrea (foto), acuzată de noi infracţiuni de luare de mită în dosarul „Gala Bute“. 

Propunerea procurorilor anticorupţie va fi luată în discuţie încă de la primele ore ale dimineţii, iar în faţa instanţei va fi prezentă şi Elena Udrea. Aceasta s-a întâlnit ieri şi cu procurorii care instrumentează dosarul „Gala Bute“. Cinci ore a fost audiată, după ce deputaţii au avizat ultimele cereri ale procurorilor de urmărire penală şi arestare preventivă a deputatului PMP.

Avocatul Elenei Udrea, Marius Striblea, a declarat, la ieşirea de la DNA, că procurorii au pus în mişcare acţiunea penală în cazul clientei sale, care a dat o declaraţie amănunţită, referitoare la noile acuzaţii de luare de mită care i se aduc. Apărătorul a mai precizat că Elena Udrea nu va face niciun denunţ.

„Tehnica asta a denunţului, că recunosc şi spun că am dat mai departe, îi face scăpaţi. Singurul care a rămas în arest este Rudel Obreja, în rest toată lumea e bine mersi“, a declarat şi Elena Udrea. Fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului Elena Udrea a stat în Arestul Poliţiei Capitalei din 10 februarie până pe 17 februarie, când a fost scoasă din arest şi plasată în arest la 

domiciliu, în urma deciziei Curţii Supreme.

Imunitatea Elenei Udrea, ridicată legal

Votul dat luni seară în Camera Deputaţilor, prin care s-a aprobat cererea de arestare preventivă a Elenei Udrea, a fost contestat de Marius Striblea pe motiv că nu s-a respectat legea.  „Nu a fost întrunită majoritatea cerută de articolul 24, alineatul 4 din Legea 96/2006 privind statutul parlamentarilor, care cere să existe o majoritate de jumătate plus unu din membrii Camerei. Or,ieri, au fost doar 170 de voturi pentru, din 199 minim necesare pentru aprobarea cererii“, a arătat avocatul. 

Să descâlcim puţin lucrurile. 

Legea spune următoarele: „Camera hotărăşte asupra cererii (n.r.- de percheziţie, reţinere sau arestare) cu votul secret al majorităţii membrilor săi“. Marius Striblea a interpretat acest articol în sensul următor: cererea de arestare preventivă trebuia votată favorabil de jumătate plus unu din numărul total al deputaţilor, adică de o majoritate absolută. 

Numai că articolul 24, prin modul în care este formulat, nu se referă la majoritatea cu care cererea Parchetului trebuie aprobată, ci la majoritatea cu care trebuie votată, indiferent dacă votul e pozitiv sau negativ. Cu alte cuvinte, articolul cere doar realizarea cvorumului de prezenţă la vot. Implicit, odată cvorumul asigurat, verdictul este dat de modul în care votează majoritatea celor prezenţi în sală, şi nu de jumătate plus unu dintre numărul total al membrilor Camerei.