Proiect de lege privind traducătorii şi interpreţii judiciari. Aceştia ar putea fi recrutaţi pe bază de examen

Proiect de lege privind traducătorii şi interpreţii judiciari. Aceştia ar putea fi recrutaţi pe bază de examen

Proiectul de lege privind activitatea traducătorilor şi interpreţilor judiciari se află în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Justiţiei Imagine

Coordonarea şi controlul activităţii traducătorilor şi interpreţilor judiciari s-ar putea exercita de către Ministerul Justiţiei, prin compartimentul de specialitate, potrivit unui proiect de lege publicat pe site-ul instituţiei. Asta din cauza lipsei actuale de calitate a serviciilor de interpretare şi traducere autorizată. Proiectul de lege propune recrutarea traducătorilor şi interpreţilor judiciari pe bază de examen.

Ştiri pe aceeaşi temă

''Coerenţa şi calitatea actului de justiţie pot fi în egală măsură afectate de calitatea contribuţiilor aduse de toţi actorii care intervin în spaţiul de construire, lansare şi aplicare a produsului finit al organizaţiilor judiciare propriu-zise. Proiectul de lege supus spre aprobare, care cuprinde norme juridice privind profesia de traducător şi interpret judiciar şi activitatea de traducere şi interpretare judiciară, se înscrie în acest demers, mai amplu, de modernizare a statutului profesiilor juridice şi conexe sistemului judiciar, de asigurare a premiselor pentru realizarea unui act de justiţie de calitate. (...) Legislaţia în vigoare nu reglementează în mod corespunzător drepturile şi obligaţiile interpreţilor şi traducătorilor autorizaţi, metodologia de îndeplinire a activităţii de interpretare şi traducere, organizarea şi funcţionarea interpreţilor şi traducătorilor autorizaţi, modalitatea de control şi de angajare a răspunderii acestora'', se arată în expunerea de motive, prezentată de Agerpres.

Ideea centrală de la care a pornit construirea proiectului de lege privind traducătorii şi interpreţii judiciari constă în împrejurarea că lipsa de calitate a serviciilor de interpretare şi traducere autorizată sau calitatea insuficientă a acestor servicii are consecinţe importante asupra modului în care justiţiabilii îşi exercită dreptul la apărare în procesele penale, se mai arată în document.

''Nu sunt de neglijat nici implicaţiile pe care lipsa de calitate sau calitatea insuficientă a serviciilor de interpretare şi traducere autorizată o poate avea asupra exercitării drepturilor justiţiabililor implicaţi în proceduri judiciare de altă natură decât penală sau în proceduri derulate de alte organe decât cele judiciare (spre ex., notari publici, executori judecătoreşti etc.)'', se adaugă în documentul citat.

Se vrea consacrarea profesiei de traducător şi interpret judiciar

Proiectul de lege defineşte noţiunea de "traducere şi interpretare judiciară", propunând calificarea, în mod expres, a serviciului prestat de către traducătorul şi interpretul judiciar ca fiind serviciu de interes public şi, de asemenea, consacrarea în mod expres a profesiei de traducător şi interpret judiciar ca profesie de sine stătătoare, exercitată sub coordonarea şi controlul Ministerului Justiţiei.

''Prin proiectul de lege se propune reglementarea în mod expres atât a profesiei de traducător şi interpret judiciar, cât şi a activităţii de traducere şi interpretare judiciară. În ceea ce priveşte organizarea profesiei, prin proiectul de lege se propune înfiinţarea Uniunii Naţionale a Traducătorilor şi Interpreţilor Judiciari din România, organizaţie profesională cu personalitate juridică, formată din toţi traducătorii şi interpreţii judiciari, autorizaţi de Ministerul Justiţiei (inclusiv cei autorizaţi în temeiul Legii nr. 178/1997)'', precizează sursa citată.

În viziunea iniţiatorului proiectului, este necesară înfiinţarea Uniunii Naţionale a Traducătorilor şi Interpreţilor Judiciari din România, organizaţie profesională cu personalitate juridică, formată din toţi traducătorii şi interpreţii judiciari, autorizaţi de Ministerul Justiţiei. Proiectul de lege reglementează organele de conducere ale Uniunii (congresul, consiliul şi preşedintele), componenţa, procedura de alegere şi atribuţiile fiecărui organ de conducere al Uniunii, reguli minime privind luarea hotărârilor de către organele de conducere colective (cvorum şi majoritate necesară pentru luarea hotărârilor).

15 Camere ale Traducătorilor

La nivel teritorial, traducătorii şi interpreţii judiciari vor fi organizaţi în 15 Camere ale Traducătorilor şi Interpreţilor Judiciari, entităţi cu personalitate juridică, organizate în circumscripţia fiecărei curţi de apel.

Proiectul de lege modifică în mod substanţial procedura de dobândire a calităţii de traducător şi interpret judiciar, propunând ca recrutarea traducătorilor şi interpreţilor judiciari să fie făcută pe bază de examen, iar nu pe baza simplei verificări a îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege (verificare de dosar).

În acelaşi scop al creşterii calităţii serviciilor de traducere şi interpretare şi al formării unui corp al traducătorilor şi interpreţilor judiciari bine pregătiţi, o altă noutate propusă de proiectul de lege constă în reglementarea procedurii de evaluare profesională periodică a traducătorilor şi interpreţilor judiciari.

Potrivit proiectului de lege, traducătorul şi interpretul judiciar îşi pot exercita profesia individual, într-un birou individual de traduceri şi interpretariat judiciar, sau în asociere, în cadrul unei societăţi profesionale de traducere şi interpretare judiciară, ambele având ca obiect de activitate unic desfăşurarea activităţii de interpretare şi traducere judiciară şi fiind lipsite de personalitate juridică.

Proiectul de act normativ reglementează şi instituţia suspendării calităţii de traducător şi interpret judiciar, care nu este reglementată de legislaţia în vigoare.

Potrivit expunerii de motive, în prezent, persoanele autorizate sunt nevoite să solicite încetarea calităţii de traducător şi interpret, deşi motivele pe care le invocă în vederea suspendării calităţii sunt întemeiate, iar după încetarea motivelor care împiedică exercitarea profesiei o anumită perioadă de timp, trebuie să se reautorizeze. De asemenea, lipsa reglementării instituţiei suspendării nu permite ţinerea evidenţei persoanelor care exercită efectiv activitatea de interpret şi traducător autorizat, cu repercusiuni asupra operativităţii organelor din sfera justiţiei în identificarea unui interpret şi traducător autorizat.

În ceea ce priveşte instituţia încetării calităţii de traducător şi interpret judiciar, pe lângă motivele existente în actuala reglementare se adaugă neprezentarea sau nepromovarea examenului de evaluare profesională periodică, excluderea din profesie sau neprezentarea de către traducătorul şi interpretul judiciar, după împlinirea vârstei de 70 de ani, a unui certificat medical din care să rezulte că este apt din punct de vedere medical şi psihologic pentru exercitarea profesiei.

Sancţiunea excluderii din profesie ar urma să intervină pentru fapte precum folosirea autorizaţiei sau a ştampilei de traducător şi interpret judiciar pentru exercitarea altor activităţii de traducere şi interpretare decât cele prevăzute de lege sau încredinţarea ştampilei, a specimenului de semnătură sau a altor însemne ale profesiei unei alte persoane.

O altă măsură care, în viziunea iniţiatorilor, are rolul de a crea premisele creşterii calităţii serviciilor de traducere şi interpretare judiciară, constă în reglementarea controlului profesional administrativ. Potrivit proiectului de act normativ, controlul se exercită de către Ministerul Justiţiei şi Uniunea Naţională a traducătorilor şi Interpreţilor Judiciari din România, conform planificării anuale şi ori de câte ori se consideră necesar.

Proiectul de lege mai reglementează, tot cu caracter de noutate, răspunderea traducătorilor şi interpreţilor judiciari. Astfel, pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare ori cu întârziere a obligaţiilor prevăzute de lege, precum şi pentru nerespectarea interdicţiilor reglementate de aceasta, se angajează răspunderea disciplinară, civilă sau penală.

O altă noutate este reglementarea, în mod expres, a obligaţiei de a respecta secretul profesional, atât în timpul exercitării profesiei, cât şi după încetarea calităţii de traducător şi interpret judiciar. Obligaţia de păstrare a secretului profesional implică interdicţia de a da informaţii despre actele şi faptele de care s-a luat cunoştinţă, în orice mod, în exercitarea profesiei. Potrivit proiectului de lege, traducătorul şi interpretul judiciar nu este ţinut de respectarea acestei obligaţii în cazurile în care legea sau persoanele interesate îl eliberează de această obligaţie.

Conform evidenţelor Ministerului Justiţiei, în prezent sunt autorizaţi în România 36.886 interpreţi şi traducători autorizaţi, pentru 49 de limbi străine.
citeste totul despre: