ONG-urile, sub supraveghere prin reinterpretarea unei Directive europene de către Ministerul de Interne

ONG-urile, sub supraveghere prin reinterpretarea unei Directive europene de către Ministerul de Interne

Ministerul de Interne vrea să monitorizeze activitatea ONG-urilor

O modificare legislativă va permite Agenţiei Naţionale împotriva Traficului de Persoane să „monitorizeze şi evalueze“ entităţile non-profit care activează în domeniu.

Ştiri pe aceeaşi temă

Totul în urma modificării HG 460/2011 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale împotriva Traficului de Persoane (ANITP), care va permite instituţiei să stea cu ochii pe ONG-urile care au ca obiect de activitate şi combaterea traficului de persoane. Punctual, ANITP va „monitoriza şi evalua“ entităţile nonprofit. 

Modificarea, aparent inofensivă, este motivată de Ministerul Afacerilor Interne (MAI) de  directivele europene din 2011, conform cărora, în domeniul traficului de persoane,  „statele membre iau măsurile necesare pentru a institui raportori naţionali sau mecanisme echivalente. Misiunile acestor mecanisme includ realizarea unor evaluări ale tendinţelor în materie de trafic de persoane, măsurarea rezultatelor acţiunilor de combatere a traficului, inclusiv colectarea de date statistice în strânsă cooperare cu organizaţiile relevante ale societăţii civile din acest domeniu şi prezentarea de rapoarte“.

Directivă europeană reinterpretată

Deci, organismele europene cer o „strânsă cooperare“ cu ONG-urile cu activitate în acest domeniu. În propunerea de modificare legislativă, însă, această colaborare este exprimată în cu totul alţi termeni. Astfel, ANITP  „evaluează şi monitorizează, la nivel naţional, activitatea desfăşurată în domeniul luptei împotriva traficului de persoane de către instituţiile publice şi organizaţiile neguvernamentale, îndeplinind rolul de Raportor Naţional“, se arată în propunerea MAI.

Demersul MAI este cu atât mai dubios cu cât în legea actuală este prevăzută colaborarea cu ONG-urile, dar nu sub forma evaluării şi monitorizării. Concret, la articolul 3 al HG 460/2011 se arată că ANITP „asigură coordonarea activităţilor de colaborare desfăşurate de instituţiile publice cu organizaţiile neguvernamentale pentru realizarea obiectivelor din Strategia naţională“.

Instituţiile statului nu pot evalua entităţile nonprofit

Analistul politic Adrian Zăbavă crede că propunerea de modificare legislativă este ilogică, pentru că institutuţiile neguvernamentale  sunt, prin definiţie, nesubordonate organismelor  statului.

„Textele propuse în proiect par a fi lipsite de finalitate şi, într-o anumită măsură, ilogice. Evaluare şi monitorizarea activităţilor desfăşurate de organizaţiile neguvernamentale cu atribuţii în domeniul traficului de persoane, aşa cum stipulează textul propus, nu pot produce efecte. Instituţii ale statului nu pot evalua activitatea organizaţiilor neguvernamentale. Prin definiţie, ele se află în afara ariei de autoritate a statului, nu există e relaţie de subordonare între stat şi instituţiile neguvernamentale“, crede analistul.

Avocatul Gheorghe Piperea consideră că o interpretare deformată a unor directive europene  poate duce la situaţii anormale. „Pare o reglementare excesivă pentru că, dacă există suspiciuni legate de activitatea unui ONG, suspiciuni legate de fraude sau  de activităţi conexe crimei organizate, există organe penale competente. Există uscături ca în orice domeniu, dar nu verifici toată padurea. Sună ca un Big Brother“, a spus Gheorghe Piperea.

Statul vrea să fie şeful

Mai mult, Costin Georgescu, fost director al SRI, ne-a declarat că MAI vrea un alt fel de colaborare cu ONG-urile care activează în combaterea traficului de persoane. „Ei vor să fie şefi în loc să aibă relaţii de colaborare cu respectivele asociaţii sau fundaţii, aşa cum ar fi normal. ONG-urile nu sunt la mâna statului. Sunt organizaţii care lucrează benevol şi chiar trebuie sprijinite. Doamna ministru,  (Carmen Dan - n.r.) cu experienţa  ei… Vine câte unul, îi propune câte o nebunie şi dumneaei acceptă“, a precizat Costin Georgescu.

Avocatul Adrian Cuculis arată că acest gen de relaţie între stat şi ONG-uri distruge chiar şi principiile parteneriatului public-privat. „Nu e justificat ca un organ al statului să monitorizeze o entitate privată şi cu atât mai puţin să evalueze, dacă acestea sunt performante ori nu. În cel mai fericit caz, statul ar trebui să găsească o cale de a atrage de partea lui orice tip de activitate nonprofit pe acest palier şi cumva să încurajeze aceste organizaţii să vină în ajutorul statului şi în niciun caz să impună prin lege o anumită monitorizare ce nu ar face nimic altceva decât să respingă ideea unui parteneriat public-privat“, a precizat Cuculis.

„Observăm cu îngrijorare următorul text de lege: «monitorizează şi evaluează activitătile desfăsurate de şi de organizaţiile neguvernamentale, în raport cu obiectivele prevăzute în planurile de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale».   Dacă are de gând să intervină în sfera de activitate prin monitorizarea activităţii acestor organizaţii,  leguitorul ar trebui să aibă în vedere, eventual, organizaţiile non guvernamentale de interes public şi nu toate organizaţiile de tip ONG. De asemenea, nu se justifică în mod coerent o necesitate pentru care ONG-urile, să fie monitorizate de către instituţiile statului cu privire la obiectivele lor în condiţiile în care există organele statutare dar şi instanţele de judecată pentru orice modificare în activitatea acestor organizaţii“, mai arată avocatul.

ANITP recunoaşte că ONG-urile ajută victimele  

În ultimul raport de activitate publicat de ANITP,  din ianuarie 2016, se arată că, din 326 de victime care aveau nevoie de asistenţă, 82 au fost ajutate de ONG-uri. Alte 50 de victime au primit asistenţă în parteneriat public-privat.  Este vorba de asistenţă medicală, juridică, cazare temporară cu masa aferentă şi, mai apoi, reintegrare în societate.  În total, oficial, în 2015 au existat 880 de victime  (276 minore) ale traficului de pesoane care au fost “exploatate în diverse moduri, atât în interiorul, cât şi în afara ţării“. Totuşi, ANITP recunoaşte că acesta este numai vârful aisbergului pe care îl reprezintă fenomenul.  

Dincolo de cifre, chiar ANITP recunoaşte în raport că, în mare măsură,  se bazează pe ONG-uri în activitatea sa. „Dacă serviciile de care victima are nevoie nu constituie urgenţă, accesul la servicii medicale este condiţionat fie de sprijinul oferit de diverse ONG, fie de reţeaua de relaţii informale dezvoltată la nivel local de personalul”, arată raportul. În plus, ANITP “asigură victimei informaţiile legale minimum necesare, consiliere juridică, pregătirea procesului, suport psihologic în timpul procesului, transport sigur şi protejat. Programul este implementat în cooperare cu organele judiciare şi cu ONG-uri”, se arată în document.

Scandal la Budapesta

O lege oarecum similară a încins puternic spiritele la Budapesta. Prin intermediul unei noi legi, guvernul ungar intenţionează să controleze ONG-urile. Varianta maghiară este însă mai dură: ONG-urile nu vor fi monitorizate şi evaluate, ci vor fi obligate să depună rapoarte periodic. Printre alte prevederi, noua lege stipulează că toate organizaţiile non-guvernamentale care, într-o formă sau alta, au vreo legătură cu „migraţia ilegală vor fi obligate să fie  înregistrate în Ungaria şi să înainteze cu regularitate rapoarte de activitate.  În pus, ONG-urile care au de-a face cu migraţia ilegală şi a căror funcţionare este asigurată peste 50% cu fonduri din străinătate vor fi obligate să plătească un impozit de 25% din sumele primite de peste hotare.

 

 

 

citeste totul despre: