Medici români din străinătate despre urmările incendiului din Colectiv: „Pacienţii nu ar fi fost trataţi mai bine nici în Franţa, nici în Belgia”

Medici români şi străini, aflaţi peste hotare sau veniţi în România să ajute în spitalele unde sunt internate victimele incendiului din Colectiv, susţin că în acest caz s-a procedat ca la carte şi s-a intervenit rapid şi în timp util. Din păcate, previziunile sumbre făcute de autorităţi, care spuneau că numărul deceselor din noaptea tragediei se va dubla, devin, pe zi ce trece, realitate.

Victimele tragediei din clubul Colectiv, care a îndoliat o ţară întreagă, se zbat în continuare între viaţă şi moarte, în timp ce numărul deceselor creşte de la o zi la alta, ajungând marţi la 48. Asta după ce dimineaţă chitaristul trupei de rock progresiv Axial Lead, Tudor Golu (28 de ani), a murit într-un spital din Birmingham, Marea Britanie, unde fusese transferat recent. 

Astfel, în spitalele din străinătate mai erau internaţi marţi 29 de răniţi din cei 34 transferaţi până în prezent. Tot marţi, alte 76 de persoane erau internate în unităţile sanitare din Capitală, un sfert din ele fiind în stare critică şi gravă, potrivit celui mai recent bilanţ furnizat de Ministerul Sănătăţii.  Aseară, două persoane urmau să fie transportat într-un 

spital din Germania. Dintre cei 76 de răniţi, la Spitalul de Arşi erau 15 pacienţi, la Spitalul Bagdasar Arseni tot 15, la Spitalul de Copii Grigore Alexandrescu - 6, la Spitalul Sfântul Ioan - 5, la Spitalul Elias - 7, la Spitalul Militar Central - 7, la Spitalul Pantelimon - 2, la Spitalul Floreasca - 6, la Spitalul Dimitrie Gerota - 3 şi la Spitalul Agrippa Ionescu - 2 pacienţi internaţi, iar la la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti - 8.

Autorul videoclipului „The day we die“ a murit în Anglia 

La Spitalul Universitar a fost internată iniţial şi ultima victimă care a pierdut lupta cu moartea, Tudor Golu, chitaristul trupei Axial Lead. Duminică seara acesta a fost transferat în Marea Britanie. 

Potrivit medicilor, tânărul de 28 de ani a murit din cauza arsurilor care i-au cuprins o mare suprafaţă din corp şi a arsurilor de căi respiratorii. Colegii săi din trupă, solistul Damian Radu şi chitaristul Christian Alban Popescu sunt şi ei internaţi. Aceştia sunt în stare stabilă, la Spitalul Universitar. 

Tinerii erau apropiaţi ai trupei rock Goodbye to Gravity, care a concertat în clubul Colectiv în noaptea tragediei. Tudor, grafician 2D şi 3D, a fost chiar cel care a făcut videoclipul melodiei „The way we die”, prima piesă de pe albumul care a fost lansat vinerea trecută în clubul groazei. 

„Putea desena lucruri pe care eu nici măcar nu reuşeam să le observ. În timp ce eu mă chinuiam să fac un copac să semene cu un copac, el reuşea să facă o întreagă poveste din creion. Asta nu era tot. În timp ce eu încă lucram la copac, el lua chitara şi cânta o melodie nouă pe fundal. Melodie pe care o învăţa pe loc. Iar când eu îmi terminam zbârcitura de pom, el avea deja un cântec nou şi un desen pe care l-aş fi pus în ramă”, scria verişoara lui Tudor într-o postare pe blogul personal, la câteva zile după tragedie.  

„Tudor şi toţi ceilalţi tineri care au fost răniţi sau care au murit în incediu sunt oamenii performanţei”, mai povestea tânăra. 

Liviu Zaharescu face poze „de acolo de sus“

Un om al performanţei a fost şi Liviu Zaharescu (25 de ani) fotograf la Let’s Rock Romania. El a fost cel de-al 47-lea rănit care a pierdut lupta pentru viaţă, luni seară, la Spitalul de Arşi din Capitală. 

Vestea a căzut ca un trăsnet pentru prietenii lui. Originar din Braşov, Liviu Zaharescu absolvise Facultatea de Marketing a Academiei de Studii Economice Bucureşti. Chiar înainte de a afla vestea tragică, prietenii lui au făcut un apel pe Facebook, astfel încât să poată face donaţii pentru ajutorarea acestuia şi a familiei sale. 

„Ai fost un coleg, un prieten si un fotograf extraordinar! Odihneşte-te în pace! Acum faci poze de acolo de sus”, este doar unul dintre multele mesaje postate de prietenii lui pe reţeaua de socializare Facebook.

Medic român în Marea Britanie: „S-a acţionat impecabil“

La 12 zile de la producerea incendiului, cadrele medicale din Alianţa Medicilor i-au felicitat marţi prin intermediul unui comunicat pe medicii şi asistentele care au luptat în aceste zile pentru a-i menţine în viaţă pe tinerii arşi în Colectiv. 

„Ei sunt eroii nenumiţi, în ciuda problemelor provocate de managerii sănătăţii româneşti”, se arată în poziţia oficială a Alianţei Medicilor, care pune pe tapet lipsurile din unităţile medicale de stat. „Nu avem condiţii de a trata marii pacienţi arşi şi nu am avut niciodată. Nu avem dotări, camere sterile, unităţi de arşi. Nu suntem pregătiţi cu personal şi nu înţelegem de ce nu s-a detaşat personal de la unităţile spitaliceşti din România pentru a suplini deficitul din Bucureşti”, atrăgeau marţi atenţia reprezentanţii alianţei. 

Autorităţi: „Puteţi să ne ardeţi în piaţa publică“

Răspunsul reprezentanţilor din Ministerul Sănătăţii nu s-a lăsat aşteptat. „Vă rugăm foarte mult, lăsaţi-ne să lucrăm! Lăsaţi-i pe cei care pot şi vor să ne ajute şi, după ce vom termina de tratat şi, dacă putem, de salvat aceşti oameni, puteţi să faceţi ce vreţi, puteţi să ne ardeţi în piaţa publică!”, a reacţionat secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, Dorel Săndesc. 

În faţa tragediei pe care o trăieşte poporul român sunt „două oglinzi paralele”, a profesioniştilor internaţionali, care aprecizază tot ce s-a făcut pentru răniţi, şi a societăţii româneşti, în care realitatea apare total diferit, a mai spus oficialul.

În Marea Britanie s-ar fi acţionat la fel

La rândul lor, medicii români care profesează în străinătate de ani buni sunt de părere că autorităţile şi medicii au acţionat prompt în cazul incendiului de la Colectiv. 

De exemplu, medicul Felicia Buruiană, care profesează de zece ani în sistemul britanic, a explicat, pentru  „Adevărul”, că în cazul unei tragedii colective în Marea Britanie cel mai probabil ar fi fost scoase din calcul transferurile către alte state europene. În schimb, din punct de vedere al acordării primului ajutor, s-ar fi procedat exact la fel. 

„Este un eveniment traumatic în masă. Deşi am lucrat puţin în sistemul medical românesc, din punctul meu de vedere s-a procedat bine şi s-a intervenit rapid şi în timp util. În Marea Britanie, unităţile sunt mai bine dotate şi din start sunt mai multe paturi de spital destinate arşilor, dar s-ar fi acţionat la fel. Bolnavii ar fi fost luaţi şi triaţi, cei mai gravi duşi la spitalele cu dotări superioare. Diferenţa ar fi fost că cel mai probabil s-ar fi lucrat pe loc, fiind vorba de 200 de răniţi, nu cred că sistemul britanic ar fi transferat în alte state aceşti bolnavi, asta pentru că are capacitatea de a-i trata pe toţi”, a explicat doctorul Felicia Buruiană. 

„Sunt convinsă că totul li se datorează medicilor, pentru că sistemul românesc nu e bine dotat, doctorii au acţionat lăudabil în situaţia asta. Legat de cocktailul de substanţe chimice, într-o situaţie ca cea de faţă, când e vorba de arsuri mari, nu ai timp să investighezi ce au inhalat, trebuie să acorzi primul ajutor conform protocoalelor, care sunt aceleaşi peste tot”, a completat medicul din Marea Britanie, care are şi experienţă în traumatologie. 

Au primit acelaşi tratament ca în Germania, Franţa sau Belgia 

La rândul său, medicul Cristian Radu, chirurg plastician în Germania, a mărturisit că răniţii din clubul Colectiv ar fi beneficiat exact de acelaşi tratament şi în Germania. „Au primit acelaşi tratament pe care l-am fi acordat şi noi în Germania. Aceste zile au fost îngrozitoare pentru medicii români, au muncit foarte mult, este o situaţie extremă. Ce am văzut în ultimele zile a fost extraordinar”, a precizat Cristian Radu.

Şi medicul român Ciprian Isacu, şeful secţiei de Arşi de la Centrul Spitalicesc Universitar din Bordeaux, a avut doar cuvinte de laudă la adresa specialiştilor români. „Jos pălăria pentru ceea ce am văzut. Pacienţii nu ar fi fost trataţi mai bine nici în Franţa, nici în Belgia. Probabil că vom mai transfera pacienţi în străinătate pentru că am văzut medici şi asistente epuizaţi, şi trebuie să le mai uşurăm munca”, a declarat specialistul.

Cum ajută Primăria Capitalei rudele victimelor din Colectiv

La o zi după incendiul din clubul Colectiv, Primăria Capitalei a anunţat că va suporta contravaloarea locurilor de veci şi a cheltuielilor de înmormântare pentru familiile celor care şi-au pierdut viaţa în tragicul eveniment. Greşelile de comunicare şi durerea rudelor au condus la situaţii în care familiile au acuzat municipalitatea de promisiuni nerespectate. Primăria nu a specificat concret în comunicatele de presă ce înseamnă cheltuieli de înmormântare şi în ce condiţii se primesc locurile de veci gratuite.

De la o instituţie la alta bloggeriţa Adela Dan a publicat mărturia rudei unui bărbat care a murit în clubul Colectiv. Este vorba de Ionuţ Cîrjan, cumnatul lui Cătălin Alexandru Simion (decedat în interiorul clubului, în noaptea de 30 octombrie). Ionuţ Cârjan a publicat iniţial pe Facebook povestea încercării lui de a obţine banii pentru cheltuielile de înmormântare. El a fost pasat de la Primăria Generală a Municipiului Bucureşti la Primăria Sectorului 4, de acolo la Direcţia de Asistenţă Socială. În final i s-a transmis un număr de mobil de la direcţia care se ocupă de înhumarea decedaţilor fără rude. Cei de acolo l-au anunţat că a fost direcţionat greşit. 

Într-un final, Ionuţ Cîrjan a renunţat la demersul său. El spune că familia sa nu se afla în imposibilitatea de a face faţă cheltuielilor de înmormântare: „Nu am primit ajutoare de la instituţiile statului, oricum nu aveam nevoie. Am avut bani pentru loc de veci, sicriu, haine sau colivă. Dar am vrut să văd cum este tratat un om într-o asemenea situaţie. Nu au ştiut să-mi comunice clar ce trebuie să fac“, ne-a declarat Ionuţ Cîrjan.

Gratuit, dar numai în anumite cimitire

Contactaţi de „Adevărul“, oficialii Primăriei Bucureşti au delegat responsabilitatea în curtea Administraţiei Cimitirelor. Ana Anton, şef birou comunicare, ne-a explicat că în sintagma „cheltuieli de înmormântare“ nu intră sicriul, banii pentru preot sau altele asemenea. 

„Când spunem cheltuieli de înmormântare ne referim la plata groparilor, tariful anual pentru îngrijirea mormântului, borduri şi aşa mai departe. Cheltuieli care ţin de cimitir. Pentru toate celelalte cheltuieli există ajutorul de înmormântare care se acordă tuturor persoanelor asigurate“.

Au existat şi cazuri în care familiile şi-au înmormântat decedaţii în cimitirele pe care le-au considerat mai aproape de casă şi apoi au vrut să deconteze facturile. Au primit refuzuri. Asta pentru că nu toate cimitirele sunt în subordinea municipalităţii. Cei care au cumpărat locuri de veci în cimitire parohiale sau private nu mai pot beneficia de gratuitate. 

Administraţia Cimitirelor a încercat să comunice acest lucru. La deschiderea site-ului administraţiei apare un mesaj pentru rudele victimelor din Colectiv în care li se explică paşii pe care trebuie să-i urmeze pentru a beneficia de gratuităţile promise.

Pompierul Matei: „Se trezesc ăştia acuma de la minister să autorizeze. Nu au ei buget atâta“

Audieri-maraton la sediul Poliţiei Capitalei în dosarul în care este anchetată tragedia din clubul Colectiv. Mai multe persoane care au fost rănite uşor în incendiul din 30 octombrie şi care acum vor să fie părţi civile în dosar s-au prezentat la Poliţie pentru a da declaraţii. Până acum, mai multe persoane au depus plângeri pentru vătămare corporală gravă.  

În acelaşi timp, în cursul zilei de marţi, o echipă de poliţişti de la Serviciul Omoruri au mers în spitalele unde sunt internate victimele şi le-au luat declaraţii celor care şi-au revenit şi pot vorbi.

Tot marţi, judecătorii Tribunalului Bucureşti au decis ca patronii Clubului Colectiv să rămână în continuare în arest. Alin Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu contestaseră măsura impusă de magistraţii Judecătoriei Sectorului 4, pe 3 noiembrie, în dosarul în care sunt acuzaţi de ucidere din culpă. 

Control de formă al ofiţerilor ISU la Colectiv

Şi judecătorii Tribunalului Militar Bucureşti au avut marţi de discutat cereri de arestare preventivă în acest dosar. Aici au fost trimişi cei doi ofiţeri de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă acuzaţi de abuz în serviciu după ce nu şi-au îndeplinit obligaţiile în cazul Clubului Colectiv. Magistraţii militari au decis însă să emită mandat de arestare doar pentru căpitanul George Matei. Colega acestuia, căpitanul Antonina Radu, a fost plasată în arest la domiciliu. 

Procurorii DNA i-au acuzat pe cei doi că au dat dovadă de „indiferenţa profesională şi superficialitate în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu”. 

Asta după ce din actele strânse la dosar s-a constatat că Matei şi Radu au fost în control în septembrie 2014 pe platforma Pionierul, unde se află clubul Colectiv. Modul în care a decurs întâlnirea a fost refăcut din declaraţiile date de angajaţii şi de patronii clubului, dar şi de cei care administrau întreg imobilul. Astfel, Matei şi Radu s-ar fi prezentat la control îmbrăcaţi în civil şi s-au recomandat „de la Pompieri”. 

După ce au solicitat şi studiat actele deţinute de cei controlaţi au constatat că societatea Colectiv nu avea dosarul de Prevenire Situaţii de Urgenţă (PSI). Patronii au spus că firma abia fusese înfiinţată, şi că era în curs de emitere a autorizaţiilor. Atunci, ofiţerii s-ar fi oferit să întocmească ei dosarul PSI. Unul dintre acţionari, Costin Mincu, chiar 

i-ar fi întrebat: „Ce se poate întâmpla dacă vine cineva în control?”, dar ofiţerii l-ar fi liniştit: „Nu are cine să vină în control că noi suntem de la pompieri”. La plecare, pentru a justifica controlul, Matei şi Radu l-ar fi atenţionat verbal pe administrator şi i-au spus să astupe un gol din perete şi să încarce un extinctor.

Ofiţerii ar fi revenit după câteva zile la club, le-au dat patronilor mai multe înscrisuri ale căror spaţii libere au fost completate de Radu şi semnate de Mincu, precum şi „Fişe individuală de instructaj în domeniul situaţiilor de urgenţă”. Ofiţerii s-au implicat ca toţi angajaţii să semneze actele. 

Cum trebuia făcut controlul

Foştii şefi ai Serviciului Prevenire Sector 4 Bucureşti au explicat la DNA că Matei şi Radu aveau datoria să întocmească un raport de control, în care să consemneze lipsa autorizaţiilor şi să sancţioneze societatea. „Totodată, ar fi trebuit să-mi raporteze despre existenţa acestei societăţi, aspectele constatate şi măsurile dispuse şi, în acest caz, să luăm în evidenţă, ca şi obiectiv, societatea în cauză”, a explicat un ofiţer superior. 

Stenogramele

O altă probă a anchetatorilor DNA este o discuţie telefonică, din 7 noiembrie 2015, dintre căpitanul Matei şi un amic al acestuia, în care pompierul recunoaşte că nu numai Colectiv funcţiona fără aviz de la pompieri. 

„Pentru că se descoperă acuma alte chestii. Uite, că n-au autorizaţii şcolile, că n-are autorizaţie Naţional Arena. De parcă nu se ştiau lucrurile astea, ştii? Parcă acuma le-ar descoperi ei prima dată”, se plângea Matei. 

„Păi, auzi, zicea ăsta Cîmpeanu (Sorin Cîmpeanu, premierul interimar – n.r.) ăsta sau cum îl cheamă de la… care e pus acuma interimar că da, ok, bine, n-au aşa… nici spitale, nici astea… nici şcolile, dar nu ştie lumea cât de anevoios şi cât de costisitoare este obţinerea unei autorizaţii de incendiu. Înţelegi? Că dacă se trezesc ăştia acuma de la minister «Hai, dă-mi o sută de milioane de euro să autorizez toate şcolile», de unde scot ăştia atâţia bani, că n-are, nu au ei buget atâta”, spunea Matei.