La un an de la tragedia de la Colectiv, partidele româneşti rămân aceleaşi

Împlinirea unui an de la tragedia din clubul Colectiv găseşte România într-o situaţie deloc de invidiat. O situaţie extrem de tensionată. O nervozitate rău prevestitoare se simte la fiecare pas. Fiind previzibil un decont deloc bun pentru ideea de însăşi de democraţie. Decont ce sigur va veni în seara zilei de 11 decembrie 2016.

Comemorarea intervine la foarte puţine zile după ce partidele ce aspiră să facă parte din viitorul Parlament şi-au depus listele de candidaţi. Or, simpla trecere în revistă a unei bune părţi dintre numele ce se lăfăie grotesc acolo arată că absolut nici una din vechile formaţiuni nici nu a încercat, nici nu a vrut să se reformeze.

Aparent, PNL a făcut cea mai mare curăţenie, Alina Gorghiu şi apropiaţii săi eliminându-i pe unii dintre aceia care păreau să se fi eternizat în Parlament. Au dispărut o bună parte dintre apropiaţii fostului lider, Crin Antonescu, a fost evacuat guristul incomod cu probleme penale Ludovic Orban, s-a retras mai degrabă Puiu Haşoti al cărui comportament bătrânicios îmi amintea, nu ştiu de ce, de felul în care-l portretiza scenic excelentul actor Petre Gheorghiu pe Zaharia Trahanache în celebra versiune a Scrisorii pierdute datorată lui Liviu Ciulei. Atâta doar că Haşoti nu avea nimic din charisma marelui actor.

În schimb, a fost păstrată în chip revoltător pe liste Anca Boagiu, cea care acum câţiva ani buni se arăta teribil de scandalizată că presa a dezvăluit metoda paiul cu care circulă locomotivele în România. Unde mai pui că a fost resuscitată şi livrată drept prospătură falsificatoarea de voturi parlamentare pe nume Roberta Anastase. Eternul scandalagiu, domnul Distonocalm al PNL, pe numele lui din buletin Nicolăescu Eugen este şi el pe liste, deşi se pare că şi el are un doctorat susceptibil de a fi fost plagiat, iar comandanta de detaşament Alinuţa transpira deunăzi la TVR încercând să ne convingă cât de eficient ca parlamentar ar fi catastrofalul fost ministru al Sănătăţii.

Despre mizeria listelor pesediste nu mai spun nimic. Când însuşi şeful de partid Liviu Dragnea poartă stigmatul de condamnat penal, când protectoarea plagiatelor şi a plagiatorilor, d-na Ecaterina Andronescu nu face un minim pas înapoi, când alţi inşi cu condicuţă se află pe mai departe în prima linie de candidaţi orice vorbă este de prisos. PSD nu este cu nimic mai demn ori frecventabil decât a fost acum un an ori cum a fost încă de la data înfiinţării lui de Ion Iliescu.

Eternul iezuit aghezmuit Traian Băsescu face chiar în aceste zile, cu glasu-i răguşit, dezlănţuit şi neruşinat apologia prezumţiei de nevinovăţie. O face încercând să ne convingă că reformarea statului român cu care ne-a păcălit vreme de zece ani ar putea redemara doar cu contribuţia PMP. Pe a cărui listă deschisă chiar de dezagreabila lui persoană se lăfăie un ins din cale afară de dubios, un brigand de presă aşa cum este Dan Andronic. Asta în vreme ce USR -ul lui Nicuşor Dan a făcut deja dovada oricărei absenţe de har organizatoric.

Tot în aceste zile, în care firesc ar fi fost ca întreaga clasă politică să facă dovada ori să simuleze, aşa de ochii lumii, că a înţeles măcar un pic din cerinţele de reformare şi salubrizare formulate în vremea demonstraţiilor de protest post-colectiv îşi ridică poalele în cap polemizând în cel mai jalnic chip, ca la uşa cortului, cu preşedintele Klaus Iohannis, tripleta Popescu-Tăriceanu- Băsescu- Dragnea. Acompaniaţi de indivizi de aceeaşi teapă, la rândul lor cu probleme penale, aşa cum bine ştim că sunt Victor Ponta şi Sebastian Ghiţă.

Tare mi-e teamă că în astfel de condiţii rata absenteismului de la vot în decembrie 2016 va înregistra un maxim istoric. Ceea ce, cum spuneam la început, nu va fi nicidecum în favoarea democraţiei.