Ingineriile legislative ale lui Tudorel Toader spre o graţiere mascată

Tudorel Toader / FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

„Măsurile reparatorii” pregătite de ministrul Justiţiei pentru cei condamnaţi definitiv de completele „constituite nelegal la Curtea Supremă” şi care nu au putut depune contestaţii în anulare ar echivala cu o graţiere ascunsă în condiţiile în care rejudecarea multor dosare s-ar lovi de prescrierea faptelor, inclusiv în cazul condamnării lui Liviu Dragnea.

Măsurile reparatorii dorite de ministrul Tudorel Toader pentru cei condamnaţi definitiv de completele „constituite nelegal la Curtea Supremă” şi care nu au putut depune contestaţii în anulare echivalează cu achitări în masă. Asta în contextul în care, potrivit specialiştilor în Drept, rejudecarea apelurilor la completele de 5, singura măsură reparatorie ce poate fi aplicată, s-ar lovi de prescrierea faptelor din dosare. „În termen scurt vom veni cu măsuri reparatorii şi pentru cei care au pierdut termenul sau au depăşit termenul contestaţiei în anulare, pentru că avem chiar o decizie a Curţii Constituţionale (CCR) din 2003 care spune că egalitatea înseamnă ca titularul dreptului dobândit prin actul normativ să se afle în aceeaşi ipoteză. Ori, că a pierdut termenul de contestaţie sau nu s-a aflat în aceeaşi ipoteză, au fost condamnaţi de complete nelegal constituite”, anunţa luni seara Tudorel Toader.

Practic, după decizia CCR din 7 noiembrie prin care a susţinut nelegala formare a completelor de 5 încă din anul 2014, o serie de condamnaţi celebri, printre care Elena Udrea, Alina Bica sau Dan Şova, au depus contestaţii în anulare cerând rejudecarea apelurilor. De aceeaşi oportunitate nu pot profita condamnaţii cu sentinţele motivate cu 30 de zile înainte de decizia CCR şi, în apărarea cărora, ministrul Justiţiei susţine că s-a creat o injustiţie.

Specialiştii în drept susţin că singura măsură reparatorie ce poate fi oferită este posibilitatea de rejudecare a apelurilor. „Este oarecum injust să spui că este o chestie de noroc sau ghinion să fi fost judecat de un complet nelegal constituit. În orice caz, unica mărură recompensatorie în aceste speţe este rejudecarea apelurilor”, este de părere Radu Chiriţă, specialist în drept constituţional la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj. „O hotărâre judecătorească definitivă nu poate fi anulată cu nimic. Singura soluţie astfel este una de natură legislativă, prin care să se rejudece faza de apel”, este de părere Augustin Zegrean, fostul preşedinte al CCR. 

Acesta a subliniat totuşi că în cazul rejudecării unor dosare mai vechi, termenele de prescriere vor juca un rol important. „Rejudecarea unor dosare din 2015, 2016 chiar, unde termenele de prescriere sunt aproape atinse este similară cu o achitare. În fapt asta se şi vrea. Se tem să dea o lege în acest sens şi vor s-o facă prin metoda asta”, a completat acesta. „Principiul autorităţii lucrului judecat este fundamental într-un sistem judiciar, de aceea rejudecarea este cam singura soluţie iar în dosarele în care termenele de prescripţie sunt apropiate, condamnaţii vor juca cum vor: fie vor fi achitaţi fie găsesc căi de amânare până se implinesc aceste termene”, consideră şi Sergiu Bogdan, conferenţiar în drept la Universitatea Babeş-Bolyai.

Cei nevinovaţi au destule mijloace de apărare, aici este invocat un viciu procedural. Dacă 8 judecători i-au condamnat pe nedrept, atunci putem pune lacăt justiţiei în ţara asta Augustin Zegrean Fost preşedinte CCR

Pe de altă parte, există voci avizate care consideră că până şi prelungirea termenului de depunere a contestaţiei în anulare ridică probleme de natură juridică. „Nu cred că pot fi introduse noi căi de atac. Aceste termene îşi au rostul lor, de a responsabiliza, de reverificare a procedurilor. Nu ştiu la ce mecanism se gândesc, dar din punct de vedere juridic este foarte greu de modificat procedurile astfel încât să fie aplicate unor speţe anterioare. Totuşi, vorbim de un drept ce trebuie exercitat într-o anumită perioadă de timp, el nu este un drept absolut. Există termene peste tot în viaţă ce trebuie respectate. Unui ceteţean obişnuit nu i se iartă dacă a depăşit un termen de plată sau altceva. Aceste persoane au avut avocaţi care i-au apărat, şi nu văd acum de ce trebuie schimbate regulile doar pentru că unii sunt nemulţumiţi că nu mai pot beneficia de decizia CCR”, susţine Laura Ştefan, expert anticorupţie.

Printre demnitarii care ar putea beneficia de aceste „măsuri reparatorii” se află chiar liderul PSD, Liviu Dragnea, condamnat definitiv, în aprilie 2016, la doi ani de închisoare cu suspendare în dosarul fraudării referendumului din 2012. Aceste fapte se prescriu în anul 2022. Pe Dragnea condamnarea din 2016 l-a împiedicat practic să ocupe funcţia de prim-ministru al României.

Printre cei care ar putea fi rejudecaţi, se află fostul premier Adrian Năstase, condamnat definitiv pentru corupţie în ianuarie 2014 în dosarul Zambaccian. Lista este completată de Adrian Severin, condamnat definitiv la 4 ani de detenţie în noiembrie 2016 după ce jurnaliştii de la The Sunday Times l-au prins cum cerea mită ca să voteze legi în Parlamentul European sau Monica Iacob Ridzi, condamnată definitiv la 5 ani de închisoare în februarie 2015.