Independenţa justiţiei nu este ireversibilă

Zilele acestea, când majoritatea parlamentară PSD-ALDE îndeplineşte, fără să crâcneacă, ordinele lui Dragnea-Trei Dosare şi Călin Popescu-Tăriceanu, încalcă orice urmă de conduită democratică şi dă lovitură după lovitură îndependenţei justiţiei pe care vrea să şi-o subordoneze readucând-o la stadiul în care era în vremea guvernării lui Adrian Năstase, se face tot mai frecvent referire la tragicul caz al procurorului Cristian Panait.

Tânărul şi promiţătorul absolvent al Facultăţii de Drept bucureştene, doctorand al ministrului Justiţiei din acea vreme - nimeni alta decât informatoarea Securităţii pe numele ei Stănoiu Rodica, legendată sub pseudonimul Sanda, mare pesedistă, inventată şi proteguită de numitul Iliescu Ion- care în anul 2002 lucra la Biroul de anchete speciale a cărui misiune era investigarea infracţiunilor comise de magistraţi. În anul 2002, Panait primise dispoziţia de a cerceta faptele procurorului bihorean Alexandru Lele care comisese greşeala de a dispune arestarea lui Adrian Tărău, fiul fostului prefect de Bihor Aurel Tărău. Asupra lui Panait s-au exercitat presiuni inimaginabile din partea superiorilor săi ierarhici, fapt care l-a condus la sinucidere. A propos. Tânărul Tărău hălăduieşte liber prin America, iar ilustrul său tată s-a apucat în România de afaceri cu petrol.

În 2015, pe marile ecrane din România rula filmul De ce eu?, regizat de Tudor Giurgiu, inspirat din cazul tragic al lui Cristian Panait. Rolul principal i-a revenit binecunoscutului actor Emilian Oprea. Fiind vorba despre o operă de ficţiune, filmul nu urmărea aidoma faptele reale, de unde şi o seamă de critici venite din partea celor nemulţumiţi că nu l-ar prezenta în toată splendoarea nimicniciei sale pe fostul premier Victor Ponta. Despre care se ştia că fusese unul dintre falşii prieteni ai lui Cristian Panait.

Am luat parte la una dintre proiecţiile de gală ale filmului care a avut loc la un cinematograf din Oradea, Onorată de prezenţa regizorului, a lui Emilian Oprea şi a altor componenţi ai distribuţiei.  Proiecţie urmată de discuţii. Fireşte, bună parte dintre acestea s-au concentrat asupra relaţiei dintre ficţiune şi realitate, neocolită fiind reflectarea cinematografică a, pe atunci, atât de obsedantei persoane a lui Victor Ponta. Care tocmai pierduse alegerile prezidenţiale şi îşi trăia ultimele luni în postura de şef al PSD şi de  prim-ministru.

La un moment dat, regizorul Tudor Giurgiu a fost întrebat dacă, în condiţiile anului 2015, ar vedea posibilă repetarea unui caz similar celui care s-a soldat cu moartea lui Cristian Panait. Dl. Giurgiu şi-a exprimat îndoiala.

Iată însă că zilele trecute, acelaşi Tudor Giurgiu adresa, de pe contul său de facebook, un apel prin care le cerea semenilor lui să iasă în stradă, să protesteze faţă de soarta rezervată de Puterea actuală justiţiei. Modificările deja operate la Statutul magistraţilor, faptul că procurorul ierarhic superior va putea infirma soluţia unui subordonat, trecerea magistraţilor sub controlul politic al ministrului Justiţiei (aplaudată şi de asociaţia profesională bidon condusă de o anume doamnă Dana Gârbovan, elogiată pe la România tv, Antena 3 şi în toxica emisiune România 9 de pe TVR 1) arată nu doar că un caz Cristian Panait va redeveni oricând posibil, ci şi că independenţa justiţiei nu este în nici un caz ireversebilă.

Pare-se că grupul infracţional PSD-ALDE, care îşi desfăşoară în voie activităţile sub cupola Parlamentului, un loc ce rabdă multe, îşi va îndeplini pofta în şedinţa de marţi a Parlamentului.