EXCLUSIV Cum a premeditat Titus Corlăţean haosul de la alegerile din diaspora

EXCLUSIV Cum a premeditat Titus
Corlăţean haosul de la alegerile din diaspora

Victor Ponta şi Titus Corlăţean, doi dintre artizanii scandalului votului din Diaspora FOTO Mediafax

Organizarea secţiilor de vot exclusiv în clădiri oficiale a fost una dintre stratagemele folosite de fostul ministru de Externe, Titus Corlăţean, pentru a-i împiedica pe românii din diaspora să voteze la alegerile prezidenţiale din 2014. Mai mult, Corlăţean a ordonat eliminarea unor secţii unde locuiesc comunităţi importante de români şi a dispus înfiinţarea unora în oraşe unde stau câteva zeci de conaţionali.

Ştiri pe aceeaşi temă

Fostul ministru de Externe, senatorul PSD Titus Corlăţean, este în centrul celui mai recent dosar de corupţie: „Votul din diaspora”. Surse din Ministerul Afacerilor Externe (MAE) au explicat pentru „Adevărul” ce documente au fost predate procurorilor anticorupţie în acest caz şi pe ce se bazează probatoriul de la DNA.

Concret, Titus Corlăţean este acuzat că ar fi dat mai multe note circulare şi ordine prin care ar fi limitat numărul cetăţenilor români care au votat în străinătate la alegerile prezidenţiale din 2-16 noiembrie 2014. Motivul: românii din diaspora votau în mod tradiţional împotriva candidatului PSD.

În calitate de ministru de Externe, Corlăţean avea experienţa alegerilor pentru că  s-a ocupat de două ori de organizarea alegerilor din străinătate - legislative (în octombrie 2012) şi europarlamentare (mai 2014). La ambele scrutine, PSD a obţinut un scor modest în diaspora. Un alt semnal puternic de alarmă pentru PSD a fost scrutinul din 2009 pentru alegerea preşedintelui României, voturile din diaspora fiind decisive pentru eşecul lui Mircea Geoană în faţa lui Traian Băsescu.

Circulara diplomatică

În vederea alegerilor prezidenţiale, pe 17 iulie 2014, Ministerul Afacerilor Externe a solicitat printr-o notă circulară misiunilor diplomatice să facă propunerile necesare pentru secţiile de votare.

Prin această notă s-a impus „pentru prima dată în cadrul proceselor electorale organizate de MAE”, condiţia ca secţiile de votare organizate în afara misiunilor diplomatice să fie organizate în spaţii oficiale, puse la dispoziţie de către autorităţile locale. Însă pe motiv că autorităţile locale nu le-ar fi răspuns la solicitări, mai multe ambasade ar fi fost nevoite să renunţe la unele propuneri de secţii apreciate ca fiind necesare. Şi astfel s-a ajuns în situaţia în care s-a renunţat la organizarea de secţii de vot în oraşe unde existau comunităţi mari de români.

De exemplu, în Franţa nu au fost organizate secţii în Nisa, Lille şi Nantes. De exemplu, Consulatul general de la Marsilia a arătat că la Nisa autorităţile locale nu au dat curs solicitării de a pune la dispoziţie un spaţiu oficial şi a insistat pe organizarea unei secţii de votare într-un spaţiu privat. Era vorba de sediul unei agenţii imobiliare, în care se mai organizaseră alegeri fără incidente. Oficialii din MAE n-au fost de acord cu propunerea francezilor, deşi Ambasada de la Paris a insistat.

Raportul de la MAE

Cazuri similare au fost în Marea Britanie – Newham, suburbie a Londrei, zonă locuită de mulţi români, sau Canterbury, oraş universitar unde sunt mulţi studenţi români. Alte exemple, în care MAE a insistat cu tărie ca ambasadele să respecte circulara lui Corlăţean: Dublin (Irlanda) – pentru o a doua secţie de votare, Goteborg (Suedia) – unde locuiau între 6.000 şi 9.000 de români, Chicago (SUA) – Consultatul General din acest oraş a renunţat la două secţii care nu ar fi corespuns condiţiilor MAE şi Treviso (Italia) – alegerile nu s-au mai organizat la un hotel, ca la scrutinul anterior, ci la Asolo, reşedinţa particulară a consulului onorific.

Şi peste toate acestea, pe 8 septembrie 2014, MAE a emis o nouă circulară în care menţiona că unele locaţii propuse de diplomaţi nu corespund criteriilor de oficialitate şi solemnitate. Era vorba de secţii de votare care urmau a fi organizate în hoteluri, biserici sau firme de avocatură. 

Ordinul-problemă

Circulara ar fi fost dată după ce la nivelul Ministerului de Externe au fost strânse propunerile venite de la reprezentanţele diplomatice din întreaga lume, privind organizarea celor 320 de secţii de votare în străinătate. La dispoziţia lui Corlăţean, angajaţii din Comisia Tehnică de organizare a alegerilor din străinătate au întocmit un raport, sub forma unor tabele comparative, privind alegerile din 2000, 2004, 2008, 2009, 2012 şi 2014, cu secţiile de votare şi prezenţa la urne. Cele mai amănunţite date vizau Spania, Italia şi Moldova, unde la alegerile din 2009 se înregistrase o prezenţă ridicată la vot.

Astfel, pe 16 septembrie 2014, Corlăţean a emis şi Ordinul 1839/2014 privind stabilirea secţiilor de votare din străinătate pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor prezidenţiale. Surse diplomatice au explicat că secţiile de votare au fost stabilite fără a fi luate în seamă propunerile ambasadorilor şi consulilor. Şi astfel, deşi s-a păstrat numărul de secţii de votare din 2009, au fost închise secţii din oraşe cu comunităţi mari de români şi deschise în oraşe unde fuseseră înregistraţi puţini votanţi.

Este cazul Spaniei şi Italiei, ţările cu mari comunităţi de români. În Republica Moldova, cele mai multe secţii au fost organizate în zone rurale, departe de zonele urbane unde sunt mulţi români. La Paris, ambasada a propus organizarea a trei secţii, dar Corlăţean a acceptat doar două, deşi în 2009 în capitala Franţei votaseră 3.785 de persoane. La scrutinul din 2014, în turul al doilea, datorită mobilizării diasporei, la cele două secţii de votare din Paris au votat 7.678 de persoane.

Cazul Spaniei

În Spania au fost eliminate secţiile de votare din Girona, unde, în 2009, au votat 814 români, Roquetas del Mar (1.874 de votanţi), Torrejon de Ardoz (1.764 de votanţi) sau Tarragona (1.023 de votanţi). MAE a respins propunerile privind înfiinţarea de secţii în zona unde erau comunităţi importante de români: Huelva (22.097 de români), Coslada (18.659 de români) sau Fuenlabrada (6.031 de români). Pentru se păstra numărul de 38 de secţii de votare pentru Spania, Corlăţean a dispus înfiinţarea a încă patru secţii de votare în localităţi care nu fuseseră propuse de ambasade, unde prezenţa la vot, în 2009, a fost modestă: Lepe (291 de persoane au votat în 2009), Santiago de Compostela (85 de persoane), Gijon (195 de persoane) şi Cordoba (97 de persoane).

Problemele din Italia

Aceeaşi situaţie a fost şi în Italia, unde MAE nu a mai organizat secţii de votare în localităţi unde sute de români au votat în 2009 – Viterbo, Marcelina, Guidonia, Olbia, Acilia, Terni, Piacenza, Pordenone, Ivrea şi Sezze. Corlăţean a ignorat propunerile făcute de Ambasada de la Roma şi de consuli de a organiza secţii de votare în oraşe care au comunităţi importante de români (Albano, Monterotondo, Ravenna, Verbania, Imperia, Savona, Palermo, Roma – la Ambasadă sau la Torino – la Consulatul General).

Pentru a păstra numărul de secţii ca în 2009, ministrul a decis înfiinţarea a şase noi secţii de votare, care nu fuseseră propuse de diplomaţii români din Italia, şi unde prezenţa la urne fusese modestă: Varese (350 de persoane), Sondrio (38 de persoane), Lecco (248 de persoane), Como (303 persoane), Fermo (161 de persoane) şi Cosenza (98 de persoane). ;

Senatul trage deja de timp

Conducerea Senatului nu a putut discuta, marţi, cererea DNA de începere a urmăririi penale în cazul lui Titus Corlăţean, pentru că nu a existat cvorum de lucru. Din cei 13 membri ai Biroului Permanent al Senatului, au fost prezenţi doar şase. „Am reprogramat reuniunea Biroului Permanent luni, 23 mai, cu speranţa că cei care sunt în teritoriu vor putea să vină“, a anunţat preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu. Prin gestul senatorilor, Corlăţean va beneficia de modificarea Regulamentului Senatului, în sensul în care termenele privind procedurile de ridicare a imunităţii au fost prelungite.

Ancheta, pe masa DNA

Pe 10 noiembrie 2014, Titus Corlăţean a demisionat din funcţia de ministru de Externe, sub presiunea scandalului public, după ce presa şi comunităţile de români din diaspora au dezvăluit că alegerile au fost organizate defectuos. Pe 18 noiembrie 2014, Parchetul General a  deschis o anchetă, care ulterior a fost declinată la DNA.

Procurorii anticorupţie cer Senatului aviz pentru începerea anchetei în cazul senatorului pentru abuz în serviciu (infracţiune care se pedepseşte cu închisoare de la 2 ani la 7 ani, în cazurile demnitarilor pedeapsa majorându-se cu o treime) şi pentru infracţiunea de împiedicare a exercitării drepturilor electorale (infracţiune care se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani).

 

citeste totul despre: