Dragnea, Udrea, Oprea, Şova... VIP-urile care scapă de problemele penale cu Ordonanţa „Iordache-Grindeanu”
0
Sute de demnitari sau funcţionari ar putea scăpa de dosarele penale în care sunt cercetaţi pentru abuz în serviciu, dacă modificările Codurilor Penale, adoptate prin ordonanţă de Urgenţă, vor intra în vigoare. Printre numele sonore: Liviu Dragnea, Gabriel Oprea, Elena Udrea, Alina Bica sau Dan Şova
Ordonanţa de Urgenţă privind modificarea Codurilor Penale a vizat în principal infracţiunea de abuz în serviciu. În acest moment, doar la DNA sunt deschise 2.151 de anchete cu această faptă. Zeci de politicieni şi înalţi funcţionari sunt judecaţi sau cercetaţi pentru această infracţiune. Peste 10 zile, o mare parte din aceste cazuri ar urma să fie clasate.
Aceeaşi soartă o vor avea şi dosarele trimise déjà în judecată deoarece noile modificări se vor aplica şi proceselor aflate pe rol. Motivul: aceste prevederi intră în sfera legii penale mai favorabile. În ultimii trei ani, au fost trimise în judecată, pentru abuz în serviciu,1.171 persoane şi 34 de persoane juridice, prejudiciile fiind de un miliard de euro.
Liviu Dragnea scapă de dosar
În primul rând, sunt dezincriminate faptele care au un prejudiciu mai mic de 200.000 de lei. Printre cei care vor beneficia direct de aceste prevederi sunt: preşedintele PSD, Liviu Dragnea cu dosarul „Angajările ilegale de la DGASPC Teleorman” în care prejudiciul este de 108.000 de lei, fostul primar al Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone în dosarul „Colectiv” unde prejudiciul este de 62.000 de lei, foştii ofiţeri ISU, Antonina Radu şi George Petrică Matei trimişi în judecată tot în cazul „Colectiv” pentru acelaşi prejudiciu de 62.000 de lei sau Titus Corlăţean în dosarul „Votul din Diaspora”, în care nu există un prejudiciu în bani acesta fiind acuzat că l-a ajutat pe Victor Ponta să câştige voturi.
Nicio legătură cu decizia CCR
Procurorii DNA au arătat ieri că limita de 200.000 lei nu are nicio legătura cu decizia Curţii Constituţionale a României în ceea ce priveşte această infracţiune, „cu toate că, în nota de fundamentare se invocă acest aspect”. „Această limită este stabilită în mod arbitrar, fără a fi justificată în vreun fel, existând posibilitatea să fie favorizate anumite persoane determinate”, susţine DNA.
Abuzul în serviciu, coşmarul politicienilor
O altă modificare, esenţială, este cea privind excluderea explicită de la inculparea pentru abuz în serviciu în cazul emiterii, elaborării şi adoptării de acte normative. În această categorie intră miniştrii, secretari de stat, directori de companii/agenţii de stat sau ministere, primari, prefecţie, membrii în Consiliile Locale sau Judeţene. Cele mai cunoscute astfel de anchete sunt: Gabriel Oprea - judecat în procesul „Limuzina” şi cercetat în dosarul morţii poliţistului Bogdan Gigină, Dan Şova- judecat în dosarul „Turceni-Rovinari”, foştii miniştri implicaţi în dosarul „Microsoft”- Ecaterina Andronescu, Eugen Bejinariu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Dan Nica, Adrian Ţicău, Daniel Funeriu, Valerian Vreme sau Şerban Mihăilescu, Elena Udrea şi Ion Ariton trimişi în judecată în dosarul „Gala Bute”. Pe aceeaşi listă intră şi dosarele privind despăgubirile de la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) - în care sunt implicaţi fosta şefă a instituţiei, Crinuţa Dumitrean, fosta şefă DIICOT, Alina Bica, fostul şef al ANI, Horia Georgescu, Ioan Oltean, sau Ioana Băsescu în dosarul „Finanţarea campaniei electorale prezindenţiale din 2009” şi Laura Georgescu, şefa CNA trimisă în judecată în cazul „Giga TV”.
Printre foştii sau actualii primari care vor scăpa de acuzaţiile de abuz în serviciu sunt: Radu Mazăre (Constanţa), Marian Vanghelier (Sectorul 5), Tudor Pendiuc (Piteşti), George Scripcaru (Braşov), Gheorghe Nichita (Iaşi), Gheorghe Ştefan (Piatra Neamţ), Iulian Bădescu (Ploieşti), Cătălin Cherecheş (Baia-Mare), Andrei Chiliman (Sectorul 1) sau Sorin Oprescu (Bucureşti). Printre foştii preşedinţi de Consilii Judeţene sunt Nicuşor Constantinescu (Constanţa), Constantin Nicolescu (Argeş), Gheorgeh Bunea-Stancu (Brăila) sau Aristotel Căncescu (Braşov). Trebuie spus că o parte din aceşti aleşi sunt judecaţi sau cercetaţi şi pentru alte fapte, nu doar pentru abuz în serviciu.
Hibă: Se prescriu faptele în 5 ani
O altă schimbare importantă este cea privind scurtarea pedepselor pentru infracţiunea de abuz în serviciu: de la maximum 7 ani, la maximum 3 ani. În consecinţă scade termenul de prescripţie la 5 ani. Astfel, o mare parte din dosare ar fi clasate, deoarece faptele ar putea fi prescrise. Printre acestea sunt dosarele „Microsoft” şi cele privind cauzele ANRP, dar şi mai multe procese privind achiziţiile la mai multe companii de stat, cum ar fi Loteria Naţională, CFR, Poşta Română.
Un alt efect al scăderii maximului de pedeapsă la 3 ani, este acela că persoanele condamnate definitiv, la o sentinţă mai mare, pentru această infracţiune, vor cere instanţelor recalcularea condamnărilor. Ei vor putea face o contestaţie la executare, în faţa unui judecător şi vor arăta că a intervenit o lege mai favorabilă. Astfel, vor cere micşorarea condamnării, proporţional cu maximul de 3 ani, potrivit noilor reglementări.
Este cazul fostului şef CFR, Mihai Necolaiciuc, condamnat la 8 ani de închisoare, al fostului ministru al Transportrturilor, Relu Fenechiu, condamnat la 5 ani în dosarul „Transfomatorul”, al fostului ministru al Agriculturii, Ioan Avram Mureşan, condamnat la 7 ani de închisoare, al fostului şef al Poştei Române, Dan Mihai Toader, care execută o condmnare de 8 ani şi 8 luni, al fostului preşedinte al CJ Constanţa, Nicuşor Constantinescu, care execută 5 ani de închisoare în dosarul „Centrului Militar Zonal”, sau al fostului preşedinte al CJ Argeş, Constantin Nicolescu, care execută 7 ani şi 8 luni, al lui Gheorghe Deaconeasa, fost şef al Ocolului Silvic Voineasa, condamnat la 7 ani şi 6 luni închisoare după ce a retrocedat 3 munţi, sau al directorilor de la Electrica SA Banat care au condmnări între 6 şi 8 ani.
Alte chichiţe
Alte „chichiţe” din modificări privesc plângerea prealabilă, care poate fi introdusă doar în termen de trei luni de când partea vătămată a cunoscut existenţa faptei. Spre exemplu, controalele Curţii de Conturi, ale ANAF sau ale altor organisme cu atribuţii de control, care vizează activitatea unei instituţii din anul anterior nu mai pot determina formularea unei plângeri prealabile. Este vorba de dosare care privesc îndeosebi achiziţii publice la mari companii de stat, cum ar fi ANRP, Romsilva, Loteria Naţională sau Poşta Română.
Toate dosarele aflate deja pe rolul instanţelor, având ca obiect infracţiuni de abuz în serviciu, vor fi condiţionate de formularea plângerii prealabile de către persoana vătămată. Dacă o asemenea instituţie va refuza formularea plângerii, se va dispune încetarea procesului penal. Astfel de situaţii sunt frecvent întâlnite, în cazul primarilor şi al şefilor de Consilii Judeţene acuzaţi de corupţie.
Berbeceanu: „Este o ticăloşie!”
Cel mai răsunător dosar care ar putea fi afectat de modificările Codurilor Penale este cel al comisarului-şef Traian Berbeceanu, în care sunt inculpaţi doi foşti procurori şi un poliţist. Este vorba de fostul şef al DIICOT Alba Iulia, Ioan Mureşan şi ofiţerul de poliţie Alin Muntean care au fost trimişi în judecată pentru abuz în serviciu, iar ex-procurorul Nicolaie Cean este acuzat de complicitate la abuz în serviciu. Aceştia sunt acuzaţi că au încercat să-i însceneze un dosar lui ofiţerului Berbeceanu, pentru a-l aresta.
În prima instanţă, Curtea Supremă i-a condamnat pe la 7 ani de închisoare pe Mureşan, 5 ani de închisoare pe Muntean şi 2 ani de închisoare pe Cean, toate cu executare. „ Modificarea nesăbuită a abuzului în serviciu, a putea să fie ea însăşi, un abuz… în serviciu, în timp ce graţierea persoanelor care au comis acest gen de fapte, este mai mult decăt atât! Este o ticăloşie! Aşa simt eu!”, a declarat ieri Berbeceanu, pentru publicaţia locală „Glasul Hunedoarei”.
Prin noua reglementare va fi încurajată conduita abuzivă a funcţionarilor, incorectitudinea, imoralitatea, lipsa de onestitate, DNA
Şefii magistraţilor au criticat ordonanţa promovată de Iordache
Judecători, procurori, şefi de parchete şi preşedinţi de instanţe au criticat dur ieri ordonanţa de urgenţă prin care au fost modificate Codurile Penale. Cele mai multe declaraţii au fost făcute la Consiliul Superior al Magistraturii. La întâlnirea de la CSM nu a participat ministrul Justiţiei, cel care a promovat acest OUG.
„Derapajul de neconstituţionalitate este vădit şi eu zic că va putea fi observat cu uşurinţă acest derapaj”,a spus procurorul general al României, Augustin Lazăr. Magistratul s-a pronunţat pentru o luptă anticorupţie eficace şi pentru a avea legi apte de combate corupţia. „Noi când am intrat în UE, tocmai cu acest pachet legislativ am intrat, iar acum observăm că treptat aceste instrumente care sunt cele mai eficace sunt eliminate”, a precizat Lazăr.
Pe de altă parte, şefa Curţii Supreme, Cristina Tarcea, a explicat ieri că au fost puşi în faţa unui fapt împlinit, şi că ordonanţa a fost adoptată fără avizul CSM, care este unul consultativ. „Cred că noi, ca popor, avem o problemă cu valorile morale şi cred că ar trebui să ne gândim foarte serios spre ce vrem să ne îndreptăm”, a explicat judecătoarea. În opinia şefei instanţei supreme, toată lumea, indiferent de poziţia socială, politicieni, jurişti, oameni simpli, trebuie să se gândească spre ce vrem să ne îndreptăm: „spre un stat de drept, guvernat de legi, de morală sau spre altceva”.
„Judecătorii aplică legile, nu le creează”
Au fost şi voci din magistratură care au arătat că CSM nu ar trebui să intervină. Judecătoarea Gabriela Baltag, membru în CSM, a trimis transmis ieri o scrisoare colegilor, în care arăta că „politica penală a unui stat nu o redactează magistraţii”. Magistratul este de părere că CSM nu ar trebui să se implice în aceste dezbateri, „nu permiteţi să devină Consiliu o scenă politică!”. „Judecătorii aplică legile, nu le creează. Daca este bună sau nu o reformă, fie ea şi …. penală (asa cum ni se solicită să ne pronunţam explicit zilele acestea), este cine să ne spună”, a spus Baltag.
Pe de altă parte, judecatoarea Adina Daria Lupea de la Curtea de Apel Cluj a criticat, pe Facebook, decizia CSM de a sesiza Curtea Constituţională. „ Şi, mai ales mi se pare total neinspirat ca CSM să intre în astfel de jocuri, de departe şi eminamente politice, cel putin la nivel de percepţie publică. Reamintesc că nu este prima OUG care modifică cele doua Coduri în ultimul deceniu, însă contextul socio - politic este acum total, dar total diferit, cu manifestări de stradă şi cu o opoziţie care protestează cu pancarte în Parlament”, a comentat magistratul.
„Ordonanţă cu dedicaţie”
Pe de altă parte, şefii marilor parchete au explicat că ordonaţa le îngreunează anchetele. Procurorul-şef al DIICOT Daniel Horodniceanu susţine că modificarea legislaţiei penale, inclusiv prin introducerea prevederii conform căreia denunţul este valabil doar şase luni de la comiterea faptei sesizate, va afecta dosarele de terorism, de trafic de droguri, precum şi pe cele de mare violenţă.
La rândul ei, procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a spus că modificările făcute de Guvern marţi seara vor influenţa decisiv investigarea acţiunilor de abuz în serviciu şi, la momentul intrării în vigoare, vor avea efecte şi asupra dosarelor aflate în lucru. Şefa DNA a susţinut că este o ordonanţă „cu dedicaţie”.
Ea a dat şi un exemplu în privinţa consecinţelor OUG: „Dacă la un spital, un manager de spital avea la dispoziţie 3 miliarde de lei să cumpere medicamente, acesta să împartă acea sumă în sume mai mici, sub 200.000 de lei, iar contractele de licitaţie să le dea cui doreşte - familiei sale, prietenilor săi, la ce firmă doreşte el, în ce modalitate doreşte, prin achiziţie directă fără nicio procedură, la preţuri supraevaluate pentru că nu va mai putea fi cercetat pentru acest tip de faptă”.
Se încarcă comentariile...
