Va fi o premieră pentru preşedintele Donald Trump, care se va întâlni pentru prima oară faţă-n faţă, la două reuniuni internaţionale, cu principalii lui parteneri externi. Administraţia de la Casa Albă a mai anunţat că Donald Trump a acceptat, deja, o primă invitaţie din partea unui şef de stat din Europa: este vorba de cea a reginei Marii Britanii, însă data la care va avea loc vizita nu a fost stabilită.

Momentan, pe agenda de vizite ale liderului de la Casa Albă nu se mai află programate şi alte destinaţii (cel puţin cunoscute oficial), însă foarte multe state europene îşi doresc să reuşească să-l aducă în capitalele lor pe Donald Trump, printre acestea numărându-se şi România, bineînţeles. Competiţia, în acest sens, este deschisă, iar cabinetele diplomatice şi ambasadele statelor europene îşi pun toate rotiţele în mişcare pentru a fi printre primele state care reuşesc să-l aducă pe cel mai puternic om al planetei în ţara lor.

O vizită a preşedintelui Trump în România ar fi un succes nu numai de imagine pentru ţara noastră, ci un puternic semnal politic, economic şi militar că administraţia de la Washington şi România au interese comune pe toate palierele. Asta în condiţiile în care România este unul dintre cei mai stabili parteneri ai Statelor Unite din Europa Centrală şi de Sud-Est. În fapt, aproape întreaga politică de securitate a României se bazează pe trei piloni importanţi, doi dintre ei fiind în legătură directă cu Washington: Parteneriatul Strategic cu SUA, statutul de membru al Uniunii Europene şi cel de membru al NATO. La rândul lor, Statele Unite ale Americii au în România un partener loial în promovarea intereselor sale economice şi de securitate în zonă, un partener care şi-a demonstrat utilitatea şi valoarea în operaţiunile comune întreprinse în Irak şi Afganistan. Mai mult, România a demonstrat recent că doreşte să-şi respecte şi obligaţiile financiare ce derivă din statutul de ţară membră a NATO, fapt remarcat de administraţia Trump, preşedintele SUA fiind foarte ferm în această privinţă. Sensibilitatea SUA pe tema bugetelor de apărare ale statele NATO a fos evidenţiată, la sfârşitul lunii martie, şi de secretarul de stat Rex Tillerson prezent la Bruxelles:

„Aliaţii care nu au planuri concrete cu privire la alocarea a 2% din PIB până în 2024 trebuie să le întocmească acum. Aliaţii care au un plan în vederea atingerii liniei directoare de 2% trebuie să-şi accelereze eforturile şi să prezinte rezultate.“

În acest moment, doar cinci state (Marea Britanie, Polonia, Grecia, Estonia şi România) din cele 27 de ţări membre NATO au alocat bugetul solicitat, iar acest lucru nu a rămas neobservat.

Ambasadorul Statelor Unite ale Americii în România Hans Klemm a enumerat recent într-o declaraţie publică, reluată de Agerpres, care sunt priorităţile relaţiei dintre SUA şi România: „Prima prioritate este promovarea securităţii ţărilor noastre. Suntem binecuvântaţi de faptul că atât SUA, cât şi România au viziunea necesară pentru a face investiţiile necesare în securitate, SUA salută decizia Guvernului României de a aloca 2% din PIB pentru apărare, dar chiar şi înainte de această decizie, SUA şi România au avut o colaborare extraordinară în domeniul apărării şi al dezvoltării capacităţilor de descurajare a ameninţărilor consistente din această regiune. Soldaţii noştri au luptat umăr la umăr pe câmpuri de luptă aflate la mare distanţă de România şi avem o colaborare foarte eficientă între serviciile de informaţii şi instituţiile de aplicare a legii care ne permit să combatem terorismul, criminalitatea organizată transfrontalieră, proliferarea armamentului de distrugere în masă, traficul de persoane şi droguri, dar şi intenţiile ostile ale ţărilor vecine României de a submina instituţiile democratice şi guvernarea democratică de aici“. Diplomatul american a mai afirmat că o altă prioritate a Ambasadei SUA este promovarea democraţiei, punctând că SUA salută angajamentul României de a consolida instituţiile democratice, dar şi de a promova valori precum libertatea de exprimare, libertatea presei, drepturile cetăţenilor, dar şi rolul femeilor în societate şi economie. De asemenea, ambasadorul a menţionat că un alt obiectiv îl reprezintă promovarea prosperităţii reciproce. „La acest capitol, rolul meu este să ajut companiile americane să-şi prezinte serviciile şi produsele publicului român, dar şi să încurajez investiţiile“, a mai spus Hans Klemm, conform Agerpres.

SUA nu poate face abstracţie că în această zonă a Europei, unde există numeroase focare de instabilitate, de conflicte îngheţate precum Kosovo, Macedonia, Ucraina, Transnistria etc., majoritatea generate de intenţia Rusiei de a-şi extinde influenţa politică, militară şi economică, României poate juca un rol important.

Firmele americane cer o mai bună cooperare

România nu este interesantă pentru administraţia Trump doar din punct de vedere geopolitic şi militar, ci a devenit extrem de interesantă şi din punct de vedere economic. În acest sens, oamenii de afaceri din SUA au transmis atât administraţiei Trump, cât şi Guvernului Grindeanu o foaie de parcurs a cărei punere în practică ar trebui să contribuie la consolidarea mediului de afaceri din România şi dezvoltarea relaţiilor economice bilaterale. Americanii cer ca guvernul american să ofere celui român ajutor pentru o mai mare transparenţă legislativă, combaterea corupţiei în achiziţiile publice, asigurarea securităţii energetice, dar şi pentru colaborarea în domeniul IT sau al apărării. Prezent în studioul „Adevărul Live“, preşedintele Consiliului de Afaceri Americano-Român (AMRO), Eric Stewart, a detaliat care sunt domeniile cele mai interesante în care companiile americane doresc să investească.

„Cele mai multe companii care vin în România au o experienţă foarte bună, pozitivă şi continuă să aibă succes aici. Intenţia mea e să încerc să promovez acest lucru pe cât de mult posibil, atât la nivel guvernamental, în Washington, cât şi în mediul de afaceri de pe întreg continentul american. Cele mai multe sunt multinaţionale ca Exxon Mobile, Smithfield Foods sau Lockheed Martin. În general multinaţionale care lucrează peste tot în lume. Avem câteva companii care se concentrează mai mult pe piaţa din România, dar în cea mai mare parte sunt companii interesate de domeniul sănătăţii, financiar, apărare şi domeniul energetic“, a precizat Stewart.

În esenţă, interes există de ambele părţi pentru o vizită a preşedintelui Donald Trump la Bucureşti, lucru care mai devreme (cu atât mai bine) sau mai târziu se va produce, deoarece România, indiferent de schimbările de gurven, a avut capacitatea diplomatică să ofere SUA suficiente dovezi că este un partener loial, care poate şi oferi, nu numai să ceară. În aceste condiţii, pentru factorii de decizie de la Bucureşti (Preşedinţie, Parlament, Guvern, liderii partidelor politice), reuşita organizării unei vizite a lui Donald Trump în România ar trebui să devină un proiect comun, indiferent de divergenţele şi de disputele interne. O încununare cu succes a unui asemenea demers, înaintea altor state din zonă, cum ar fi Ungaria şi Polonia (ţări care de-a lungul ultimilor 27 de ani s-au bucurat de o atenţie specială din partea SUA), n-ar aduce importante avantaje politice şi ar fi un semnal puternic în rândul marilor investitori, care încep să se confrunte în ţările mai sus menţionate cu probleme importante datorită politicilor economice promovate de guvernele de la Budapesta şi Varşovia, tot mai axate pe intervenţia statului, naţionalizări, centralism şi control.