Document desecretizat după 27 de ani: Armata i-a hrănit şi îmbrăcat, în iunie 1990, pe minerii care au „restabilit ordinea“ în Bucureşti

Document desecretizat după 27 de ani: Armata i-a hrănit şi îmbrăcat, în iunie 1990, pe minerii care au „restabilit ordinea“ în Bucureşti

Mineriada din 1990

Un document pe care Ministerul Apărării Naţionale (MApN) l-a desecretizat luna trecută arată că, din dispoziţia Guvernului, Armata i-a hrănit şi echipat pe minerii implicaţi în evenimentele din 13-15 iunie 1990.

Ştiri pe aceeaşi temă

Desecretizarea a fost făcută la cererea Parchetului General şi anunţată în Monitorul Oficial. Documentul are 5 file şi a ajuns în posesia PressOne ca urmare a unei solicitări trimise MApN în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţii publice.

Printr-o adresă trimisă în 18 iunie 1990, comandantul Serviciilor Armatei, general-maior Ioniţă Botoş, îi solicită prim-adjunctului ministrului Apărării Naţionale, generalul Vasile Ionel, să aprobe darea la scădere a unor cantităţi de alimente şi obiecte de igienă oferite civililor care "au participat la restabilirea ordinei şi liniştei în capitala ţării" între 14 şi 17 iunie 1990.

Potrivit adresei, în perioada menţionată, MApN a asigurat, din fonduri publice, hrana minerilor veniţi din Valea Jiului să „cureţe“ Piaţa Universităţii: aceştia au primit conserve de carne, cârnaţi, slănină, unt, ouă, biscuiţi şi alte alimente.

În plus, MApN le-a distribuit sute de perechi de salopete, bocanci, chiloţi şi ciorapi, precum şi produse de igienă personală. Cheltuielile Ministerului s-au ridicat la valoarea totală de 866.000 de lei.

Ce spune documentul declasificat

Adresa internă a MApN din 18 iunie 1990 a fost desecretizată printr-o Hotărâre de Guvern (566/4 august 2017), semnată de premierul Mihai Tudose şi de ministrul Apărării Naţionale Adrian Ţuţuianu. Documentul consemnează cantităţile de alimente şi produsele de igienă oferite muncitorilor şi minerilor care au participat la înăbuşirea protestelor din iunie 1990.

"Potrivit dispoziţiilor primite din partea Guvernului României în perioada 14-19 iunie 1990, Ministrul Apărării Naţionale a asigurat hrănirea unor forţe civile ce au participat la restabilirea ordinei şi liniştei în capitala ţării. În acest scop, au fost distribuite şi consumate cantităţile de produse specificate în Anexa nr. 1", consemnează comandantul Serviciilor Armatei.

Anexa 1 arată că minerii au primit, între altele, 5.484 de pâini, 4.200 de conserve cu carne de vită şi tot atâtea cu carne de porc, dar şi 57 de kilograme de cârnăciori olteneşti.

Din documentul declasificat reiese că, în iunie 1990, conducerea Serviciilor Armatei s-a gândit şi la nevoile neprevăzute ale civililor duşi în Capitală.

Potrivit Anexei 2, acestora le-au fost distribuite materiale de echipament şi de igienă personală, printre care peste 1400 de perechi de ciorapi, 950 de perechi de chiloţi sau 750 de periuţe de dinţi.

Ancheta procurorilor militari

Parchetul Înaltei Curte de Casaţie şi Justiţie a anunţat, în unie 2017, că procurorii militari au finalizat cercetările în dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990 şi au trimis în judecată, pentru crime împotriva umanităţii, 14 persoane, între care fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu, fostul şef al SRI Virgil Măgureanu şi fostul lider al minerilor Miron Cozma.

Potrivit procurorilor, în zilele de 11 şi 12 iunie 1990 autorităţile statului au hotărât să declanşeze un atac violent împotriva manifestanţilor aflaţi în Piaţa Universităţii din Bucureşti, în acest atac fiind implicate, în mod nelegal, forţe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, Serviciului Român de Informaţii, precum şi peste zece mii de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării.

Conform procurorilor, în zilele de 11 şi 12 iunie 1990, autorităţile statului au hotărât să declanşeze un atac violent împotriva manifestanţilor aflaţi în Piaţa Universităţii din Bucureşti, care militau în principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamaţiei de la Timişoara şi îşi exprimau, în mod paşnic, opiniile politice în contradicţie cu cele ale majorităţii care forma puterea politică la acel moment.

Ei menţionează că atacul a fost pus în practică în dimineaţa de 13 iunie 1990, având următoarele consecinţe: moartea prin împuşcare a patru persoane (fapte ce constituie tot atâtea acte materiale ale infracţiunii), vătămarea integrităţii fizice sau psihice a 1.388 de persoane (fapte ce constituie tot atâtea acte materiale ale infracţiunii) şi privarea de dreptul fundamental la libertate, din motive de ordin politic, a 1.250 de persoane.

citeste totul despre: