De ce cad pomii ca spicele în Bucureşti

Bilanţ de groază pentru furtuna care a lovit marţi Capitala: peste 140 de copaci au fost doborâţi de vântul puternic, zeci de maşini au fost avariate şi mai mulţi oameni au ajuns în spital. Specialiştii dau vina pe autorităţile locale pentru dezastrul din Bucureşti despre care spun că nu şi-au făcut treaba pentru a preveni căderea arborilor.

Ploile abundente şi vântul puternic ce au cuprins marţi aproape toată ţara, au făcut ravagii în Capitală, unde bilanţul este înspăimântător: circa 150 de copaci doborâţi de vântul puternic, dar şi zeci de maşini şi acoperişuri avariate. Reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti-Ilfov spun că, în cele câteva ore cât a fost Codul galben de vânt în Capitală au fost preluate 186 de apeluri la112. „Anul trecut, o altă furtună, mai puternică decât cea de marţi, a pus la pământ în Capitală peste 190 de pomi. Acum, vântul nu a avut o intensitate foarte mare, nu a depăşit 50-60 km/h, dar a bătut continuu“, a explicat Daniel Vasile, purtătorul de cuvânt al ISU Bucureşti – Ilfov.

Acelaşi lucru îl susţine şi meteorologul de serviciu. „Nu a fost o furtună puternică, noi am emis aceste avertizări Cod galben pentru că vitezele vântului se înscriau în Codul galben, cu rafale de 60 de kilometri pe oră la staţiile meteo. E posibil ca pe unele străzi vântul să canalizeze, iar copacii să fi fost încărcaţi cu apă, să fi avut coroana prea bogată şi să nu fi fost toaletaţi suficient de către autorităţi, dar cu siguranţă nu aveam de ce să emitem un alt tip de avertizare decât cea de Cod galben”, a declarat expertul.

Birocraţie şi incompetenţă

Specialiştii spun că dezastrul din Capitală a fost cauzat de birocraţie, dar şi incompetenţa autorităţilor locale. Potrivit acestora, pagubele provocate de furtună ar fi putut fi prevenite dacă primăriile şi-ar fi făcut datoria.

„Există aparate care nu costă prea mult şi cu care se poate face radiografia fiecărui copac, pentru a se vedea cât este de corodat. Dacă ar fi folosite astfel de aparate, cred că trei sferturi din pagubele provocate de pomii prăbuşiţi ar fi putut fi prevenite. Sunt soluţii şi pentru pomii bolnavi. În momentul în care un copac începe să devină scorburos, acesta trebuie injectat cu ciment – este o soluţie folosită în toate ţările civilizate. În acest fel, se stopează procesul de corodare a arborelui“, a explicat, pentru „Adevărul“, preşedintele Fundaţiei Eco-Civica, Niculae Radulescu-Dobrogea.

Acesta arată că, dacă în Capitală ar fi fost plantaţi mai mulţi copaci, efectele furtunilor nu ar fi fost atât de mari. Asta pentru că arborii contribuie la scăderea intensităţii vântului. „O altă problemă cu care se confruntă Bucureştiul este  toaletarea haotică a pomilor. Tăieturile trebuie obligatoriu izolate cu ulei sau vopsea, ceea ce la noi nu se face. Toate acestea nu se fac, pentru că la primărie sunt oameni care n-au nicio treabă cu acest domeniu. Iar consecinţa este uscarea arborilor. Gradul de poluare al aerului are efecte şi asupra vegetaţiei. Furtuna nu ar fi avut aceste efecte dacă pe aliniamentele stradale ar fi fost plantaţi pomi la un interval de 6-8 metri. Avem în Capitală un deficit de circa 2 milioane de arbori. Copacii contribuie la scăderea intensităţii vântului şi, implicit, a riscului de prăbuşire“, a mai spus Niculae Radulescu-Dobrogea.

De partea cealalată, autorităţile recunosc că există un mare grad de birocraţie, legislaţia stufoasă împiedicând intervenţiile rapide. În primăriile de sector zac mii de avize de toaletare sau defrişare care trebuie puse în practică.

„O furtună puternică doboară nu numai copaci putreziţi, dar şi copaci sănătoşi. Mai sunt şi alte probleme. Când vine Dorel să lucreze la o conductă, mai taie şi radacina unui pom, care în timp duce la prăbuşirea arborelui. Procedura de defrişare a unui arbore este foarte complicată, este nevoie de foarte multe aprobări care durează. Dacă nu le ai, rişti dosar penal. La Sectorul 2, când am prelaut ADP-ul în subordine, erau vreo 7.000 de avize de toaletare şi defrişare date în anii trecuţi, dar nepuse în practică. Ne-am apucat de ele, dar e greu să recuperăm foarte repede. Mergem pe avizele vechi, dar şi pe sesizările noi. Am avut şi cazuri în care ne-am trezit cu plângeri de la tot felul de asociaţii, că de ce tăiem copacii. Nimeni nu riscă dosar penal ca să încalce legea“, spune viceprimarul Sectorului 2, Dan Cristian Popescu. 

Cum se aprobă toaletarea copacilor

George Manciu, avocat specializat în administraţia publică, spune că la nivelul Primăriei Capitalei sunt doar doi angajaţi care se ocupă cu avizarea toaletării copacilor. Din acest motiv, sesizările făcute în legătură cu pomii care riscă să se prăbuşească aşteaptă luni de zile doar pentru a fi analizate.

„Vorbim de un caz tipic de incompetenţă a autorităţilor publice locale. Orice intervenţie asupra arborilor – fie că vorbim de toaletare, fie de defrişare, se face exclusiv pe baza avizului eliberat de Primăria Capitalei. Problemele apar din mai multe motive. În cadrul direcţiei de mediu a Primăriei Capitalei există un număr limitat de oameni care se ocupă de avize – sunt doar doi angajaţi pe tot Bucureştiul. O altă problemă este că toaletarea arborilor nu se face corespunzător. În schimb, la ADP-uri se decontează «corespunzător». Pe de altă parte, identificarea/sesizarea arborilor ce necesită a fi toaletaţi  sau defrişaţi este deficitară“, a explicat, pentru „Adevărul“, George Manciu.

Care ar fi soluţia? Specialistul afirmă că este nevoie, în cadrul primăriilor, de personal specializat pentru regenerarea arborilor.

„Sunt soluţii pe termen scurt şi lung. Soluţia rapidă ar fi ca autorităţile să încheie contracte de asigurare pentru pagube produse de evenimentele meteo, cum de altfel s-a mai procedat. Primăriile pierd întotdeauna în instanţă procesele deschise de firmele de asigurări pentru recuperarea unor astfel de daune. Pe termen lung este necesar ca la administraţiile domeniului public să fie aduşi specialişti în flora arboricolă. Capitala are un deficit de mai multe sute de mii de arbori. În acelaşi timp, trebuie defrişaţi cei care prezintă risc de prăbuşire“, a spus specialistul.

Între timp, reprezentanţii Primăriei Capitalei anunţă că la nivelul instituţiei se fac verificări pentru a se stabili dacă pentru pomii care s-au prăbuşit au fost emise avize de toaletare sau defrişare.

„Responsabilitatea revine ADP-urilor de sector şi Administraţiei Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti. Se fac verificări dacă s-au emis avize de toaletare sau defrişare pentru pomii care au căzut în urma furtunii. Dacă nu s-au emis avize, este responsabilitatea ADP-urilor de sector. Trebuiau să ia măsuri de toaletare“, a declarat, pentru „Adevărul“, Manuela Dediu, şefa Serviciului pentru Relaţia cu Mass-Media, din Primăria Capitalei.

Câte avize pentru pomi a eliberat Primăria Generală

Primăria Generală precizează că, începând din 1 octombrie 2016 şi până în prezent, „administratorii spaţiilor verzi au avut posibilitatea de a identifica, de a analiza şi de a decide asupra intervenţiilor ce trebuiau să fie executate asupra arborilor şi arbuştilor situaţi pe domeniile  aflate în administrarea acestora“.

Potrivit Primăriei Capitalei, pentru toamna lui 2016 – primăvara lui 2017, Direcţia e Mediu a emis un aviz general pentru lucrări de întreţinere a arborilor şi arbuştilor. Pentru perioada iunie - septembrie 2017, a fost emis un aviz general pentru eliminarea ramurilor uscate şi eliminarea ramurilor rupte sau fisurate.

În perioada iunie - august 2017, Direcţia de Mediu a primit spre avizare, 30 de solicitări de defrişare pentru care s-au emis avize de defrişare a 1.161 arbori uscaţi şi în declin biologic avansat, soluţionate până în prezent în număr de 24 de solicitări.

Pentru toamna lui 2017 - primăvara lui 2018, Direcţia e Mediu a emis un nou aviz general pentru lucrări de întreţinere a arborilor şi arbuştilor, cu perioada de valabilitate de la 20 septembrie 2017 până la 30 aprilie 2018. De asemenea, în această perioadă, administratorii legali de spaţii verzi publice au libertatea de a aplica lucrări de întreţinere a materialului dendrologic aflat pe spaţiile verzi publice situate pe raza Municipiului Bucureşti.

În plus, au mai fost emise 1.854 avize prin care s-au aprobat lucrări de defrişare şi de întreţinere/formare/regenerare pentru materialul dendrologic situat atât pe spaţiile verzi publice, aflate în administrarea primăriilor de sector, precum şi pentru materialul dendrologic situat pe proprietăţi private.

Ce s-a întâmplat în ţară

Probleme au fost şi în ţară. La Braşov, un copac a căzut pe două ambulanţe aflate în curtea Crucii Roşii, în Teleorman s-a intervenit pentru degajarea a doi copaci căzuţi pe carosabil în localităţile Alexandria şi Roşiorii de Vede şi pentru evacuarea apei din 18 curţi, în localităţile Videle şi Pietroşani. În judeţul Timiş, pompierii au lucrat la degajarea unor elemente de construcţie căzute pe carosabil în municipiul Timişoara, trei stâlpi căzuţi în localitatea Sannicolaul Mare şi trei copaci în localităţile Timişoara, Giroc şi Cosaba. Din cauza vântului extrem de puternic, porturile Constanţa Nord, Constanţa Sud, Mangalia şi Midia au fost închise.