AVAS a „donat” aiurea milioane de dolari unor firme privatizate
0
Curtea de Conturi a sesizat Parchetul după ce, în urma unui control la AVAS, a descoperit că instituţia a oferit milioane de dolari societăţilor din portofoliu care s-au privatizat fără a mai returna banii.
Ultimul raport public al Curţii de Conturi arată că Agenţia de Valorificare a Activelor Statului (AVAS) „a iertat” mai multe societăţi privatizate de la plata unor datorii de milioane de dolari către stat. Practic, de aceste fonduri s-au bucurat noii proprietari ai societăţilor în care statul a investit milioane de dolari.
În atenţia procurorilor Curţii de Apel Bucureşti ar putea intra nu doar funcţionarii care şi-au încălcat, cu bună ştiinţă, atribuţiile de serviciu, dar şi cei care au condus FPS/APAPS/AVAS în perioada în care instituţia pentru privatizare avea obligaţia să recupereze creditele restante.
Este vorba de Sorin Dimitriu (PNŢCD), preşedintele FPS în perioada 1996-1998, şi Radu Sârbu (PNŢCD), în perioada 1998-2000. Ovidiu Muşetescu (PSD), care a fost la conducerea APAPS între 2001 şi 2003, nu mai poate fi tras la răspundere, decedând din 2009.
Tractorul - 3,1 milioane de dolari
Potrivit Curţii de Conturi, în unele cazuri AVAS a făcut demersurile de recuperare a datoriilor mult prea târziu, intervenind prescripţia, iar în altele a uitat, pur şi simplu, să se înscrie la masa credală a societăţilor cu datorii intrate în insolvenţă.
Tractorul SA Braşov, cumpărată, în 2007, de către dezvoltatorul imobiliar Flavius Invest Bucureşti, cu 91 milioane de euro, a beneficiat de credite fără dobândă în valoare de 3,12 milioane de dolari, acordate în perioada 1995-1996. Societatea a uitat să mai plătească creditul, acumulând o datorie de trei milioane de dolari. Abia în 2005, AVAS s-a adresat instanţelor de judecată pentru recuperarea banilor, dar acţiunea a fost respinsă pentru tardivitate.
Semănătoarea - 1,6 milioane de dolari
Semănătoarea SA, preluată în 1999 de compania MYO-O SA, a beneficiat de fonduri de restructurare în valoare de 1,6 milioane de dolari, prin două convenţii din 1994 şi 1996. Societatea avea obligaţia de a restitui creditele în perioada 1996-2000, în rate semestriale egale, ceea ce nu s-a întâmplat. În această perioadă, FPS a fost condus de Sorin Dimitriu şi de Radu Sârbu. În 2005, acţiunea în justiţie a AVAS pentru recuperarea datoriilor de la Semănătoarea a fost respinsă, ca urmare a prescrierii.
Doljchim - 3,1 milioane de dolari
Fost mare producător de îngrăşăminte chimice, combinatul Doljchim Craiova, a fost inclus în 2004 pe lista activelor preluate de grupul austriac OMV, odată cu privatizarea Petrom. Doljchim SA a beneficiat de credite de stat fără dobândă în valoare de 3,12 milioane de dolari, prin convenţii încheiate în perioada 1995-1996.
În 1999, combinatul Doljchim SA a intrat în insolvenţă, iar în 2006 a fost dispusă închiderea procedurii de reorganizare judiciară, printr-o sentinţă pronunţată de Tribunalul Dolj. Deşi Doljchim nu a mai plătit creditele, AVAS a refuzat să se înscrie la masa credală. Asta chiar şi după ce Curtea de Conturi a somat instituţia să facă acest lucru. “AVAS nu a prezentat dosarul de insolvenţă al debitoarei şi nici alte înscrisuri din care să rezulte demersurile întreprinse, în perioada 2000-2006, în vederea înscrierii creanţei în tabelul definitiv al creditorilor, deşi acestea au fost solicitate în repetate rânduri de către auditorii publici externi”, se arată în raportul Curţii de Conturi.
În cele din urmă, pentru a recupera măcar o parte din datorie, AVAS a făcut recurs la sentinţa Tribunalului Dolj de închidere a procedurii de reorganizare a combinatului. În 2007, Curtea de Apel Craiova a respins recursul. “AVAS nu a avut calitatea de creditoare în procedura insolvenţei, deoarece nu s-a înscris la masa obligaţiilor debitoarei (...)”, se arată în hotărârea instanţei. Ca urmare a acestei decizii, în 2009, AVAS a anulat debitul Doljchim, care ajunsese, cu tot cu penalităţi, la 6,8 milioane de dolari.
Electrocarbon - 850.000 de dolari
În aceeaşi perioadă în care Doljchim s-a împrumutat fără dobândă de la stat, Electrocarbon SA Slatina a obţinut, în aceleaşi condiţii, un credit de 1,65 milioane de dolari. Societatea din Slatina, care a ajuns, ulterior, în portofoliul omului de afaceri Corneliu Iacobov, nu a mai dat nici un ban înapoi, iar AVAS s-a adresat, formal, instanţelor de judecată. Spunem formal pentru că funcţionarii statului „au uitat” să depună la dosar convenţiile de împrumut. În lipsa acestor probe, decizia judecătorilor a fost previzibilă: prin sentinţa civilă nr. 758/27.11.2000, Judecătoria Slatina a respins acţiunea AVAS. Hotărârea a devenit definitivă şi irevocabilă după ce AVAS a renunţat să mai facă recurs.
Prin Hotărârea nr. 35/2006, Colegiul Director al AVAS a anulat debitul Electrocarbon SA Slatina, ajuns, cu tot cu penalităţi de neplată, la 6,8 milioane de dolari.
Raportul de control, contestat
AVAS nu a fost de acord cu concluziile raportului şi l-a contestat în instanţă.
„Faţă de constatările inserate în Raportul Curţii de Conturi a României, facem precizarea că AVAS a contestat raportul şi decizia emisă, aceasta făcând obiectul dosarului cu nr. 5.043/2/2012, ce se află pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, cu prim termen de judecată la data de 20.09.2012”, se menţionează într-o adresă a AVAS remisă redacţiei.
Radu Sârbu nu-şi asumă nicio responsabilitate
Preşedintele FPS în perioada 1998-2000, Radu Sârbu (foto) îi contrazice pe auditorii Curţii de Conturi şi susţine că, de fapt, fondurile de restructurare nu trebuiau returnate. “Termenul de credit a fost nefericit folosit, pentru că acei bani au fost daţi ca societăţile să se restructureze, ca apoi, prin privatizare, să se recupereze o valoare mai mare. Deci, nicăieri în actul normativ prin care au fost alocate acele sume nu se specifica faptul că trebuie restituite. Pe vremea când am fost şef la FPS, subiectul acesta nu a existat. Nimeni nu s-a gândit să ceară aceşti bani înapoi. Vă spun, aceia sunt bani pierduţi, nimeni nu-i va recupera vreodată”, a declarat pentru “Adevărul” Radu Sârbu.
Se încarcă comentariile...
