Cum ar putea fi pedepsiţi leneşii care refuză un loc de muncă

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Asistaţii social sunt obligaţi să presteze lunar 72 de ore de muncă în folosul comunităţii
Asistaţii social sunt obligaţi să presteze lunar 72 de ore de muncă în folosul comunităţii

Ajutoare sociale tăiate, dacă beneficiarii stimulentelor de la stat refuză un loc de muncă. Asta prevede un proiect de lege care urmează să fie votat de plenul Senatului. Proiectul va merge apoi la Camera Deputaţilor, care este for decizional.

Aproape un sfert de milion de români trăiesc doar din ajutorul social dat de stat, iar mulţi dintre ei vor să primească banii fără să muncească 72 de ore în folosul comunităţii, aşa cum îi obligă legislaţia actuală. Este motivul pentru care mai mulţi deputaţi PNL vor să schimbe legea şi să-i oblige pe asistaţii social să nu mai refuze locurile de muncă.

Concret, iniţiativa legislativă prevede că refuzul unui loc de muncă oferit sau refuzul participării la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională conduce la suspendarea dreptului la ajutorul social.
Iniţiativa a intrat în plenul Senatului cu raport de respingere adoptat de comisia de muncă în şedinţa din 1 noiembrie. Senatorii urmează să dea votul final, după care actul normativ va fi trimis la Camera Deputaţilor care are ultimul cuvânt în acest caz.

Potrivit proiectului, „refuzul unui loc de muncă oferit şi/sau de a participa la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională conduce la încetarea dreptului la ajutor social“.
„Mulţi dintre asistaţii social merg la bursele pentru locuri de muncă, li se pune viza că au fost, au căutat de lucru şi nu au găsit. Asta le asigură în continuare venitul minim garantat. E o simplă formalitate. Este un cumul de factori pentru care unii asistaţi social refuză să muncească. În primul rând este obişnuinţa. De obicei, în aceste familii sunt mai multe persoane care primesc ajutor social. Ei ştiu că dacă obţin venituri, nu mai primesc ajutoarele financiare. E un stil de viaţă pentru unii...“, a explicat, pentru „Adevărul“, deputatul Florin Roman, unul dintre iniţiatorii proiectului de lege.  

„Obligaţia de a munci nu este o pedeapsă”

Specialiştii afirmă că, dincolo de realitatea socială din România, care impune necesitatea ajutorării celor mai defavorizaţi, stimulentele de la stat trebuie să stimuleze munca şi nu contrariul, aşa cum se întâmplă în multe cazuri.

„Cred că o persoană, fie ea şi asistată social, are dreptul să refuze un loc de muncă din motive personale sau obiective, iar obligaţia de a munci nu este o pedeapsă. O persoană condamnată penal, deşi este asistată de stat, are dreptul, dar nu obligaţia, de a munci. (...) Din punctul meu de vedere, ajutoarele sociale trebuie acordate doar temporar, nu să devină un mod de viaţă, pentru că, pe termen lung, nu ajută cu nimic“, a explicat, pentru „Adevărul”, psihologul Mihai Copăceanu. 

Potrivit acestuia, foarte mulţi români trăiesc sub limita sărăciei, iar pentru aceste persoane trebuie gândite politici sociale coerente.

„Din păcate sărăcia este la un nivel ridicat în România şi din păcate singurul venit pentru unele familii dezavantajate social şi fără nicio altă resursă, fără nicio posibilitate de schimbare a nivelului de trai este cel provenit de la stat. Sunt persoane pentru care un leu contează foarte mult, persoane care nu au bani suficienţi pentru pâinea zilnică şi avem în România mii de copii care adorm seara flămânzi. Pentru aceştia ar trebui gândite politici de tip social, nu pentru cei corupţi“, a mai spus psihologul.

Ce prevede legislaţia actuală

În prezent, legea le dă dreptul beneficiarilor de ajutor social să refuze de trei ori un loc de muncă sau participarea la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională înainte de suspendarea ajutorului.

Persoanele cu venituri mici pot solicita, potrivit legislaţiei în vigoare, trei tipuri de ajutor social: venitul minim garantat, care reprezintă o suplimentare a venitului net al celui care îl solicită, alocaţia pentru suţinerea familiei, care diferă atât în funcţie de veniturile familiei, cât şi de numărul de copii, precum şi de faptul că familia este sau nu formată din ambii părinţi sau doar dintr-unul singur, şi, în fine, ajutorul pentru încălzirea locuinţei, care presupune o acoperire cheltuielilor cu încălzirea în perioada sezonului rece. 

Câţi bani sunt alocaţi ajutoarelor sociale

Potrivit Serviciului de Comunicare al Ministerului Muncii, sumele alocate în anul 2017 pentru plata ajutorului social prevăzut de Legea nr.416/2001, sunt de 812 milioane lei. „Aceste sume sunt destinate plăţii unui număr mediu lunar de beneficiari de 237.177 familii şi persoane singure“, au precizat, pentru „Adevărul“, reprezentanţii Ministerului Muncii.

Bugetul total alocat de Ministerul Muncii pentru plata totală a beneficiilor de asistenţă socială este însă de 13 miliarde lei, cea mai mare parte fiind destinată alocaţiilor de stat pentru copii (4,3 miliarde lei), indemnizaţia pentru creşterea copilului si stimulentul de inserţie (4 miliarde lei), prestaţii pentru persoanele cu handicap (2,8 miliarde lei).

„Pomenile“ Primăriei Capitalei

Primăria Capitalei este una dintre cele mai darnice instituţii cu persoanele defavorizate. De când a preluat frâiele municipalităţii, edilul Gabriela Firea a aprobat mai multe tipuri de ajutoare sociale, al căror impact bugetar anual se ridică la circa 100 de milioane de lei – bani din taxele plătite de bucureşteni.

Primele ajutoare sociale din acest an au fost stabilite în luna mai, când s-a decis ca familiile care se căsătoresc să primească 1.500 de lei cu această ocazie. În luna iunie, Consiliul General al Capitalei a hotărât ca familiile să primească 2.500 de lei pentru fiecare nou-născut de pe teritoriul Capitalei.

În iulie, Primăria capitalei a decis acordarea unui stimulent de 1.000 de lei pe lună pentru copiii cu handicap din Capitală, în timp ce în luna august, a venit rândul adulţilor cu dizabilităţi să beneficieze de 500 de lei pe lună.

În octombrie, Primăria Capitalei a decis să acorde ajutoare financiare lunare familiilor monoparentale, sumele putând să ajungă chiar şi la 1.200 de lei, în cazul celor care au patru copii.

Te-ar putea interesa:

Distracţia unui copil într-un magazin Sephora: pagube de 1.300 de dolari. Cum au reacţionat vânzătorii FOTO

Dragnea, prins cu minciuna. Senatorii PSD din Comisia de Apărare au fost la  SPP la ora 18.00, nu la 13.00, când n-a fost cvorum pentru rachetele Patriot

Milioane de SIM-uri telefonice au fost găsite în spatele unui bloc din Bucureşti

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite