Contestaţia în anulare depusă de omul de afaceri Puiu Popoviciu, dezbătută vineri

Magistraţii Curţii Supreme vor judeca, vineri, contestaţia depusă de omul de afaceri Puiu Popoviciu, prin care acesta solicită anularea pedepsei de şapte ani de închisoare pe care a primit-o în dosarul „Ferma Băneasa”.

Puiu Popoviciu a părăsit România înainte ca Instanţa supremă să dea sentinţa în acest dosar, fiind localizat în Marea Britanie, de unde autorităţile române încearcă să îl extrădeze. Omul de afaceri a fost reţinut la Londra, pe 14 august, însă a fost eliberat în schimbul unei cauţiuni de 200.000 de lire.

În acelaşi dosar, Cornel Şerban (fostul şef DGIPI) a primit 2 ani şi 6 luni cu executare, Ioan Nicolae Alecu (rectorul USAMV Bucureşti) — 6 ani de închisoare cu executare, Petru Pitcovici (fost şef în Direcţia Generală Anticorupţie din MAI) — 2 ani cu suspendare. Au mai primit pedepse cu executare Ştefan Diaconescu — 5 ani şi Andrei Mihai Bejenaru — 6 ani.

Cum au motivat magistraţii decizia instanţei 

Pe 10 noiembrie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a motivat sentinţa prin care instanţa l-a condamnat definitiv pe Puiu Popoviciu la 7 ani de închisoare cu executare în dosarul Băneasa. Magistraţii au arătat că omul de afaceri a fost „organizatorul din umbră“ al ilegalităţilor.

„În ce priveşte pedepsele principale aplicate inculpatului Popoviciu Gabriel Aurel, de câte 7 ani închisoare pentru complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu în formă calificată şi continuată (...) şi pentru infracţiunea de dare de mită (...), Înalta Curte apreciază că menţinerea pedepselor de câte 7 ani închisoare pentru fiecare din infracţiunile săvârşite reprezintă proporţional o măsură a sancţiunii penale, acest inculpat, astfel rezultă din probatoriul administrat, a fost 'organizatorul' (...) 'din umbră' (...) la punerea în practică, pas cu pas, a interesului (...) trecerii terenului de 224 ha din domeniul public în proprietatea societăţii comerciale pe acţiuni SC Băneasa Investments SA şi, după anul 2004, a SC Băneasa Rezidenţial SRL şi SC Băneasa Business and Technology Park SA (...) nelegal“, se precizează în motivare, potrivit Agerpres.

Instanţa supremă mai arată că, pentru atingerea scopului urmărit, Puiu Popoviciu a apelat la o serie de „inginerii financiare“.

„La fel, pentru a 'controla' activităţile de cercetare penală ce se efectuau, începând cu octombrie 2008, şi de a obţine o soluţie favorabilă, de netrimitere în judecată în dosarul (...) ce îl privea pe el şi pe coinculpatul Alecu Ioan Niculae, a folosit ajutorul şi implicarea inculpaţilor Şerban Ilie Cornel şi Pitcovici Petru Daniel, persoane cu funcţii importante, de nivel înalt, în cadrul unor servicii speciale ale Ministerului de Interne“, se menţionează în motivare.

Avocat Popoviciu: „Sentinţa nu e susţinută de fapte şi nici de legislaţie”

De cealaltă parte, avocatul omului de afaceri Puiu Popoviciu, Louis Freeh, fost şef al FBI, se declara pe 9 august  "profund dezamăgit" de decizia ICCJ în cazul clientului său, apreciind că sentinţa nu este susţinută nici de fapte şi nici de legislaţie. Freeh a fost asistent al procurorului general al SUA, judecător districtual şi al cincilea director al FBI. În prezent este senior managing partner la Freeh Sporkin & Sullivan, LLP şi preşedinte al Freeh Group International Solutions, LLC.

„Sunt profund dezamăgit de recenta decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din România în ceea ce priveşte condamnarea omului de afaceri Gabriel Popoviciu la şapte ani de detenţie. Sentinţa şi condamnarea nu sunt susţinute nici de fapte, nici de lege", afirmă Freeh într-un comunicat.

De ce a contestat Puiu Popoviciu sentinţa

În contestaţia sa, apărătorii lui Popoviciu reclamă că, din punct de vedere formal- legal, raportul de constatare tehnică în baza căruia a fost întocmit dosarul Ferma Băneasa nu are valoarea unei probe în justiţie, acest tip de acuzaţie trebuind să fie însoţit de o expertiză contabilă.

Magistraţii români au decis să separe problema prejudiciului de cea a infracţiunii, separând acţiunea împotriva lui Popoviciu în două dosare: unul penal şi unul civil. Condamnarea miliardarului a fost pronunţată, evident, în procesul penal, în timp ce acţiunea civilă este încă pe rol. 

Apărăorii mai reclamă şi că membrii Senatului USAMVB s-au constituit parte civilă în proces în urma unui şantaj exercitat de procurorul DNA care a instrumentat cazul. Acuzaţia se bazează pe o stenogramă şi o înregistrare a şedinţei în care s-a luat decizia, în care un avocat îi avertizează pe membrii Senatului USAMVB că ar putea fi acuzaţi de favorizarea infractorului în cazul în care nu decid să se constituie în parte civilă.