Companii din România „călcate“ de procurori în 2014

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Anul 2014 a fost cel în care unele dintre cele mai puternice companii care activează pe piaţa din România au fost „călcate” de procurori. Printre cele mai răsunătoare cazuri se numără şi cele în care Microsoft şi Siveco au intrat în vizorul anchetatorilor. Ambele au contracte încheiate cu statul român.

Prima companie care a intrat în vizorul anchetatorilor, în anul 2014, a fost societatea Carpatica Asig. La sfârşitul lunii ianuarie, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au făcut 17 percheziţii în Bucureşti şi în Sibiu, în dosarul „Carpatica”, în urma cărora Ilie Carabulea şi fostul director general al Carpatica Asig, Marian Mîrzac, au fost reţinuţi şi ulterior arestaţi preventiv.

Potrivit procurorilor, Marian Mîrzac împreună cu Ilie Carabulea, ar fi reuşit, în perioada mai – decembrie 2013, să tergiverseze şi să influenţeze rezultatele unor controale făcute de Autoritatea de Supraveghere Financiară (A.S.F) asupra activităţii Carpatica Asig, astfel încât să nu reiasă deficienţe grave.

„În acest scop, cei doi au recurs la stimularea financiară a mai multor funcţionari din cadrul A.S.F. Un alt obiectiv urmărit a fost acela de a menţine societatea, în mod fraudulos, pe o poziţie convenabilă în topul reclamaţiilor privind activitatea acesteia pe anul 2013 şi, implicit, creşterea artificială a gradului de încredere în raport cu potenţialii clienţi. În acest context, în cursul lunii iunie 2013, Marian Mîrzac a făcut demersuri pentru a o influenţa pe Laura Chiţoiu, director al Direcţiei Avizări din cadrul A.S.F., astfel încât o anumită persoană să ocupe funcţia de director al societăţii de asigurări, cu nerespectarea condiţiilor legale”, se arată într-un comunicat al DNA.

De asemenea, anchetatorii susţin că Ilie Carabulea l-a promovat şi susţinut financiar, în mod constant, pe Marian Mîrzac, pentru a fi ales în conducerea A.S.F., iar din poziţia de membru neexecutiv în cadrul conducerii instituţiei, ocupată de acesta din 24 aprilie 2013, Mîrzac a făcut demersuri pentru a asigura protecţia societăţii de asigurări şi pentru a evita suspendarea autorizaţiei de funcţionare de pe piaţa asigurărilor din România, până la remedierea deficienţelor.

Mai mult, Carabulea l-a desemnat ca intermediar în relaţia cu Marian Mîrzac, pe Radu Mustăţea care avea rolul de a comunica rezultatele demersurilor infracţionale ale lui Mîrzac, precum şi informaţii confidenţiale obţinute de la acesta din urmă.

Gruparea a fost sprijinită de Ovidiu Ioan Cezar Giurgea şi de un alt funcţionar cu atribuţii de conducere şi execuţie în cadrul A.S.F.   

Concret, arată procurorii, în schimbul protecţiei oferite societăţii de asigurări, Mîrzac a primit, în luna mai 2013, un autoturism marca Audi A8 având valoarea de catalog de 81.370 euro sub ascunderea unei tranzacţii de vânzare-cumpărare între acesta şi societatea de asigurări, iar în luna august 2013, a primit suma de 8.937,5 euro (39.141 lei), sumă de bani justificată prin invocarea unor clauze contractuale inexistente, prin hotărâri ale Consiliului de Administraţie al societăţii de asigurări.

Dosarul „Microsoft”

Ancheta în dosarul Microsoft şi EADS a intrat în atenţia publică pe 10 iulie, atunci când a fost audiat la DNA şi secretarul general al Guvernului, Ion Moraru. Pe 26 septembrie, Laura Codruţa Kovesi a cerut ridicarea imunităţii pentru începerea urmăririi penale pe numele a nouă foşti miniştri privind presupuse fapte de corupţie în cazul mai multor contracte referitoare la licenţe IT de sute de milioane de euro.

În acest sens, şefa DNA a transmis procurorului general al României, Tiberiu Niţu, cererea de efectuare a urmăririi penale, pentru ca Senatul, respectiv Camera Deputaţilor, să dea aviz pentru Ecaterina Andronescu, Valerian Vreme şi Şerban Mihăilescu, Parlamentul European să dea aviz pentru Dan Nica, iar preşedintele României să avizeze urmărirea penală pe numele Adrianei Ţicău, a lui Gabriel Sandu, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu şi Mihai Tănăsescu. 

De asemenea, anchetatorii au extins cercetările şi pentru produse educaţionale Microsoft, a actelor adiţionale la acest contract, precum şi a contractelor aferente derulării Programului ''Sistem Educaţional Informatizat'' (SEI).

Ulterior, pe 16 octombrie, procurorii au efectuat în acest dosar percheziţii în 56 de locuri din Bucureşti şi judeţul Ilfov la sedii de societăţi comerciale, la fundaţii sau domicilii ale unor persoane. Printre cei vizaţi de percheziţii au fost oamenii de afaceri Dorin Cocoş, Remus Truică, Nicolae Dumitru, Cătălin Harnagea, fost director SIE, firma lui Claudiu Florică, fost şef Fujitsu în România, domiciliul fostului tenisman Dinu Pescariu, precum şi la o fundaţie a acestuia, dar şi la fostul ministru Gabriel Sandu.

Oameni de afaceri, acuzaţi de trafic de influenţă

În acest sens, în 27 octombrie, au fost aduşi cu mandat la DNA oamenii de afaceri Dorin Cocoş şi Nicolae Dumitru, fostul ministru al Comunicaţiilor Gabriel Sandu şi primarul din Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, care au fost reţinuţi, iar două zile mai târziu arestaţi preventiv.

Dorin Cocoş, Gheorghe Ştefan şi Dumitru sunt acuzaţi de trafic de influenţă şi spălare de bani, iar Gabriel Sandu, de luare de mită în formă continuată şi spălare de bani. Dorin Cocoş a pretins, pentru a asigura unui grup de firme atribuirea contractului, foloase necuvenite de 17,5 milioane euro pentru el, pentru Gheorghe Ştefan şi pentru Gabriel Sandu.

Mai mult, Nicolae Dumitru este acuzat e anchetatori că şi-ar fi exercitat influenţa asupra miniştrilor Mihăilescu şi Nica, dar şi asupra altor membri ai Guvernului în vederea încheierii şi derulării contractului de licenţiere Microsoft cu firma Fujitsu Siemens Computers Austria, el a pretins şi primit de la altă persoană implicată, în contul firmei pe care o controla, 7,6 milioane de dolari.

Dosarul „Siveco”

Şi cea mai mare companie de programe informatice din România este implicată într-un caz de evaziune fiscală. Siveco ar fi făcut afaceri fictive cu peste 50 de firme-fantomă. 

Anchetatorii precizează că Irina Socol, în acest moment în arest la domiciliu, ar fi colaborat cu firme de fier vechi, cu persoane de etnie romă din Sinteşti, căutătoare de fier vechi, şi cu un fost ofiţer al Serviciului Român de Informaţii (SRI) pensionat şi ar fi semnat procesele verbale de recepţie ale unor lucrări şi servicii care în realitate nu au avut loc.

Procurorii prezintă elementele care dovedesc fictivitatea prestărilor de servicii de către firmele înfiinţate de Siveco, prin contractele nelegale verificate de către anchetatorii.

Astfel, societăţile prestatoare nu ar fi avut angajaţi, iar asociaţii şi administratorii societăţilor prestatoare nu au cunoştinţele necesare pentru a presta astfel de servicii.

„Astfel, de la Eurovip, Siveco România a achiziţionat, în cursul anului 2009, servicii în valoare de 2.500.718 lei, plus TVA în cuantum de 475.137 lei. Societatea Eurovip a avut ca asociat şi administrator pe Valentina Mihai Gogu, persoană de etnie romă, în vârstă de 49 ani, care locuieşte în satul Sinteşti, Ilfov, şi care nu ştie să scrie şi să citească. Toţi banii care au fost încasaţi de Eurovip de la Sivero România au fost retraşi în numerar pe baza unor borderouri de achiziţie fier vechi de la persoane fizice. Practic, aşa cum rezultă din documente, societatea Eurovip achiziţiona fier vechi, dar vindea programe informatice”, se arată în documentul procurorilor.

Anchetatorii mai notează că „persoanele din satul Sinteşti, Ilfov, unde se află o importantă comunitate de etnie romă, se ocupă în principal cu colectarea deşeurilor de fier vechi şi nu cu crearea de programe informatice".

„Or, în aceste condiţii, este evident că Siveco România, care este unul dintre cei mai importanţi producători de soft din România, cu peste o mie de angajaţi, nu avea de ce să apeleze la o persoană care nici măcar nu ştie să citească pentru crearea sau testarea unor programe informatice”, mai arată procurorii care noteză că Tiberiu Grabany este de profesie inginer chimist, Dumitru Constantinescu este fost ofiţer al Serviciului Român de Informaţii dar în prezent pensionar, iar suspectul Nicuşor Dincă este zidar. 

„După cum se poate observa, niciunul nu are studii de specialitate pentru a crea sau a testa programele informatice create de Siveco România", conchid anchetatorii.

Dosarul „Mafia Silicoanelor”

Nu doar companiile private au ajuns în atenţia anchetatorilor anul acesta. Un caz răsunător a fost cel care a zguduit din temelii Spitalul de Arşi din Capitală. La sfârşitul lunii aprilie, procurorii au efectuat mai multe percheziţii la unitatea medicală, dar şi la locuinţele mai multe cadre medicale. 

Anchetatorii au găsit aproape 250.000 de euro şi 80.000 de lei, bani despre care se bănuieşte că ar fi încasaţi de la pacienţii cărora le-ar fi făcut ilegal operaţii estetice. La acea dată, în urma aceste acţiuni, activitatea spitalului a fost paralizată, fiind preluate doar urgenţele, după ce jumătate din medici au fost duşi la audieri.

În acest dosar au fost arestaţi preventiv, la acea dată, directorul Spitalului de Arşi, Vitalie Stan, şeful Secţiei de Chirurgie Plastică a unităţii, Nicolae Antohi, medicii Elena Cristina Isac, Florica Guşă, Carmen-Elena Boiangiu, Florin Parasca, Ivan Vătămănescu şi Aurelia Isac, precum şi Carmen Florea, angajată a unei clinici private. Prin aceeaşi decizie, medicul Ioan Costică Ghiţă Plujdescu va fi cercetat în libertate.

Potrivit anchetatorilor, medicii vizaţi pretindeau mită sume cuprinse între 450 şi 3.400 de euro, în funcţie de tipul intervenţiei, banii fiind împărţiţi între membrii echipei operatorii, iar în cazul în care raportărilor acestora erau validate, Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti deconta aproape 5.000 de lei pe operaţie.

Procurorii susţin că pacienţii care doreau efectuarea unor operaţii estetice contactau suspecţii, medici angajaţi ai Spitalului Clinic de Urgenţă de Chirurgie Plastică, Reconstructivă şi Arsuri, în baza unor anunţuri postate pe internet sau la recomandarea altor pacienţi care au efectuat operaţii similare.

Raportări false către Casa de Sănătate Bucureşti 

Suspecţii, medici în specialitatea chirurgie plastică, reconstructivă şi estetică, ofereau consultaţii pacienţilor care doreau efectuarea unor operaţii estetice, atât în cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă de Chirurgie Plastică, Reconstructivă şi Arsuri, cât şi în cadrul unor clinici private, au mai spus anchetatorii.

„În discuţiile purtate, suspecţii le comunicau pacienţilor că pot opta pentru efectuarea intervenţiei în spitalul public sau într-o clinică privată, prezentându-le avantajele financiare (un preţ mai mic) de care ar fi beneficiat în cazul în care intervenţia s-ar fi realizat într-o unitate spitalicească publică. În situaţiile în care pacienţii optau pentru efectuarea intervenţiei în spital, astfel cum le indicau suspecţii, se întocmea documentaţia medicală în care erau menţionate un diagnostic şi un tip de intervenţie medicală nereale", a mai arătat Parchetul Tribunalului Bucureşti.

Ulterior, pe baza acestor documente falsificate, se întocmeau raportările către Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti şi Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti (SNSPMPDSB), prin care se solicita decontarea serviciilor medicale.

„În cazul în care raportările erau validate de către CASMB şi SNSPMPDSB, se deconta suma de 4.921,83 lei pentru fiecare intervenţie medicală. Pentru «serviciile» oferite (efectuarea unor analize medicale, internarea într-un spital public în baza unui diagnostic fals, intervenţia chirurgicală propriu-zisă, folosirea frauduloasă a logisticii spitalului) medicii pretindeau cu titlu de mită sume cuprinse între 450 euro şi 3.400 euro, în funcţie de tipul intervenţiei, acestea fiind împărţite între membrii echipei operatorii (medicul principal de intervenţie, medicul secundar de intervenţie şi medicul anestezist)", au mai spus anchetatorii.

Citiţi şi:

Dosarul „Microsoft”. Gabriel Sandu, Gheorghe Ştefan, Dorin Cocoş şi Dumitru Nicolae vor petrece Anul Nou în spatele gratiilor

Fostul ministru Gabriel Sandu, primarul municipiului Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, şi oamenii de afaceri Dorin Cocoş şi Nicolae Dumitru vor fi cercetaţi în continuare în spatele gratiilor. Asta după ce magistraţii Curţii Supreme au admis, joi, propunerea procurorilor anticorupţie de prelungire a arestului preventiv.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite