Cele 20 de motive invocate de ministrul Tudorel Toader pentru revocarea Laurei Codruţa Kovesi
0Raportul prezentat joi seara de Tudorel Toader „nu reprezintă o evaluare a activităţii DNA”, după cum se afirmă în precizările introductive ale documentului, fiind în schimb o „luare de poziţie a ministrului Justiţiei” cu privire la „activitatea managerială desfăşurată de către procurorul şef DNA.
Conform documentului în cauză, criteriile de evaluare au fost cele specificate în Legea 303/2004, precum „folosirea adecvată a resurselor umane şi materiale, evaluarea necesităţilor, gestionarea situaţiilor de criză, raportul resurse investite - rezultate obţinule, gestionarea informaţiilor, organizarea pregătirii şi perfecţionării profesionale şi repartizarea sarcinilor în cadrul instanţelor sau parchetelor”. În plus, se arată la pagina 3 a raportului, faţă de acest cadrul legal invocat, analiza ministrului Toader priveşte „organizarea eficientă, comportamentul, comunicarea, asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile manageriale referitoare la dna Laura Codruţa Kovesi, procurorul şef DNA.
Perioada de referinţă este februarie 2017 - februarie 2018.
Cele 20 de argumente invocate în Raportul prezentat de ministrul Tudorel Toader
1.Situaţie fără precedent în cadrul raporturilor dintre autoritătile publice din România: într-un singur an trei conflicte juridice de natură constituţională în care Directia Natională Anticorupţie, prin conducerea acesteia, a fost chemată în faţa instanţei constitutionale la sesizarea altor autorităţi publice care au invocat încălcări ale competenţei lor de către DNA şi comportamentul lipsit de loialitate constituţională al procurorului şef DNA; trei conflicte juridice de natură constituţională în care Curtea Constituţională a circumstanţiat ferm competenţa Directiei Naţionale Anticorupţie iar, în două dintre ele, a sancţionat comportamentul procurorului şef DNA, contrar loialităţii constituţionale.
2.Direcţia Naţională Anticorupţie a acţionat ultra vires şi-a arogat o competenţă pe care nu o posedă (Decizia 68/2017 a Curţii Constituţionale –anexa 2). În raportul lui Tudorel Toader se arată că “prin Decizia nr.68 din 27 februarie 2017 2 , ce a format obiectul analizei Raportului precedent, Curtea a reţinut că, în cauză, <<Ministerul Public, ca parte a autorităţii judecătoreşti, s-a considerat competent să verifice oportunitatea, respectarea procedurilor legislative şi, imliplicit, legalitatea adoptării ordonanţei de urgenţă a Guvernului. O astfel dc conduită echivalează cu o încălcare gravă a principiului separaţiei puteiilor în stat, garantat de art.I alin.(4) din Constituţie, deoarece Ministerul Public nu doar că îşi depăşeşte atribuţiile prevăzute de Constituţie şi de lege, dar îşi arogă atribuţii ce aparţin puterii legislative sau Curţii Conctituţionale>>””.
3.Prin conduita sa, procurorul şef al DNA nu numai că înlătură a priori orice colaborare loială cu autoritatea care exercită suveranitatea poporului — Parlamentul României, ci refuză să participe la clarificarea unor aspecte legate de un eveniment de interes public; prin refuzul procurorului şef DNA este încălcată autoritatea Parlamentului României, organ reprezentativ al poporului, şi este împiedicată desfăşurarea activităţii acestuia, sub aspectul îndeplinirii atribuţiilor de control prin intermediul comisiilor parlamenłare (decizia 611/2017 a Curţii Constituţionale – anexa 3).
4.Parchetul/DNA nu au competenţa de a începe urmărirea penală în privinţa oportunităţii emiterii actelor administrative individuale (decizia 757/2017 a Curţii Constituţionale – anexa 4).
În raportul Ministrerului Justiţiei se arată: “Curtea a reţinut că <<revine instanţei judecătoreşti competenţa de a verifica dacă acuzaţia în materie penalä vizează acte/ fapte care ţin de oportunitatea ori împrejurările şi circumstanţele emiterii actului administrativ individual>>.
În raport de dispoziţiile legale care constituie temei al revocärii, exercitarea conducerii unei instituţii cu încălcarea limitelor de competenţă ale acesteia se încadreazä între motivele care justifică revocarea conducătorului instituţiei”.
5. Acreditarea competenţei DNA de evaluare a aspectelor de oportunitate a elaborării unor hotărâri de Guvern. Raportul face referire la comunicatul DNA în care se spunea că promovarea unor hotärâri de Guvern s-a făcut ”cu încălcarea procedurii de la nivelul Guvernului pentru elaborurea, avizarea şi prezentarea proiectelor de acte normatfve ”. Raportul lui Tudorel Toader arată că DNA s-a erijat în evaluator, fără nicio distinţie, inclusiv a aspectelor de oportunitate a elaborării unor hotărâri de Guvern, în contradieţie cu cadrul constituţional de referinţă.
6.Lipsa de asumare a unei încălcări a dispoziţiilor constituţionale şi legale, respectiv a corectării unei astfel de conduite.
Raportul arată la acest punct că “ulterior, afirmând faptul că cele cuprinse în comunicatul mai sus menţionat au exprimat simple opinii ale instituţiei, DNA a retras comunicatul. Apreciem ca fiind inadmisibilă a astfel de abordare, prin care sunt afectate valori şi drepturi fundamentale ale unei/unor persoane fizice, fapt cu atât mai grav cu cât respectiva persoană ocupă o demnitate publică.
În raport de dispoziţiile legale care constituie temei al revocării, un comportament de neasumare a unei erori în conducerea instituţiei/comunicarea publică a acesteia se încadrează între motivele care justifică revocarea condueătorului instituţiei respective, adică a procurorului şef DNA”.
7.Încălcarea principiilor care guvernează exercitarea funcţiei de conducere a unei autorităţi publice. ”Performanţa” procurorului şef DNA de a determina Curtea Constituţională să explice pe larg că instituţia DNA nu este nici Guvern, nici Parlament, nici Curte Constituţională, nici instanţă de judecată şi că, în calitate de conducător al acestei instituţii trebuie să respecte competenţele legale ale DNA, precum şi să aibă o conduită constituţională loială.
8.Comportament excesiv de autoritar, discreţionar, contrar obligaţiilor de rezervă şi deontologice impuse magistraţilor. În cuprinsul Raportului de control, realizat de către Inspecţia Judiciară la DNA, se consemnează o serie de dificultăţi întâmpinate de inspectori, reţinându-se inclusiv indicii cu privire la săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art.99 din Legea nr.303/2004, respectiv „obstrucţionarea activităţii de inspecţie a inspectorilor judiciari, prin orice mijloace” de către ”procurorul şef de direcţie, ..., consilierul personal al acesteia, .. , şi procurorul şef serviciu judiciar”.
9. Implicarea în anchetele altor procurori, anchete realizate cu încălcarea competenţelor constituţionale. Este vorba de ancheta declanşată după emiterea Ordonanţei 13 din 2017. Raportul MJ arată că “şi declaraţii publice de notorietate relevă comportamentul excesiv de autoritar, cum ar fi aceea că, personal a supravegheat ancheta desfaşurată de către procurori, cu referire la OUG 13/2017: <<Eu mi-am asumat acest dosar împreună cu domnul Dumitriu şi cu domnul Uncheşelu. N-am făcut un milimetru la stânga sau la dreapta oară ca eu să spun da>>(anexa 6)6. Aşadar, personal, a supravegheat/s-a implicat în realizarea anchetelor asupra cărora Curtea Constituţională s-a pronunţat în sensul constatării unui conflict juridic de natură constituţională.
În raport de dispoziţiile ce constituie temeiul juridic al revocării, constatăm, la fel ca la punctul precedent, comportamentul contrar statutului procurorului într-un stat de drept şi lipsa unor veritabile aptitudini manageriale, în sensul confuziei funcţiei de management cu aceea de conducere discreţionară”.
10. Prioritizarea soluţionării dosarelor cu impact mediatic. În raportul MJ se arată că “procurorul şef a1 DNA s-a exprimat în sensul combaterii efectelor negative în planul imaginii şi credibilităţii instituţiei, generate de Decizia CCR nr. 68/2017, prin instrumentarea urgentă a unor dosare <<cu miniştri>>, de impact mediatic, şi-a exprimat dezacordul cu privire la caracterul legal, definitiv şi general obligatoriu al Deciziei CCR 68/2017 şi a folosit exprimări inadecvate la adresa Curţii Constituţionale şi a unui judecător al Curţii Constituţionale, inducând ideea în cadrul opiniei publice că unul din criteriile în funcţie de care se prioritizează soluţionarea dosarelor este impaetul mediatic al acestora şi calitatea oficială a persoanelor cercetate.
De asemenea, procurorul şef al DNA a folosit faţă de colegii procurori un ton superior şi agresiv, inadmisibil în raport cu standardele minimale de etică şi deontologie ale unui magistrat, de natură a genera în rândul opiniei publice un sentiment de indignare şi a unui dubiu legitim cu privire la respectarea principiilor supremaţiei Constituţiei şi a legilor, precum şi a imparţialităţii procurorilor; (...) a adoptat o atitudine nedemnă, folosind la adresa procurorilor cuvinte si expresii cu un conţinut vădit denigrator, insultător şi ameninţător, respectiv <<laş>>, <<bârfitori>>, <<infractori>>, facând cunoscut acestora faptul că există deja un cerc de suspecţi>> ,cu referire la un dosar penal, încălcând astfel obligaţia de rezervă şi normele de conduitâ ataşate profesiei de magistrat”.
11. Contestarea actelor şi autorităţii Curţii Constituţionale. Cu prilejul unor evenimente publice, procurorul şef al DNA a „învinovăţit”, practic, Curtea Constituţională, punând pe seama deciziilor pronunţate de aceasta pretinsa imposibilitate a DNA de urmărire a unor fapte apreciate de conducerea DNA ca fiind de natură penală, şi a recuperării unor prejudicii.
Astfel, de exemplu, în discursul la Forumul Republica Moldova-România, din noiembrie 2017, în calitatea sa de reprezentant al instituţiei pe care o conduce, procurorul şef DNA a susţinut că instanţa constituţională „a pronunţat în 2016 o decizie privind infracţiunea de abuz în serviciu prin care aceasta s-a declarat constituţională în măsura în care prin sintagma în mod defectuos se întelege cu încălcarea legii. Din acest motiv, procurorii mai pot investiga doar acele fapte de abuz în serviciu în care s-a încălcat legislaţia primară, respectiv, legi sau ordonanţe”, conchizând că „reiese că societatea rămâne neapărată în faţa unor astfel de practică după decizia Curţii Constituţionale de anul trecut. (...) Lansăm o legitimă întrebare: În contextul modificărilor preconizate ale legislaţiei referitoare la abuzul în serviciu şi în condiţiile în care milioane de euro sunt pierdute de societate prin astfel de fapte, se justifică limitarea acestor investigaţii?”.
Prin aceste afirmatii şi întrebarea lansată în finalul discursului, procurorul şef DNA a contestat, practic, în mod oficial şi public, caracterul general obligatoriu, al deciziilor Curţii Constitułionale, câtă vreme a ridicat problema caracterului ”justificat” al limitärii consacrate prin aceste decizii. Or, art.147 din Constituţie consacră caracterul general obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale, iar examenul pe care aceasta îl realizează este unul de constituţionalitate, iar nu de oportunitate.
Procurorul şef DNA a contestat astfel însăşi Constitułia ţării, apreciind, în mod unilateral, asupra necesităţii incriminării unor fapte care, potrivit deciziilor Curţii Constituţionale, este contrară Constituţei. Este evident că luarea de poziţie a dnei Laura Kovesi, în acel context, nu a fost una de analiză şi identificare a unor soluţii în lumina deciziilor Curţii, ci de critică făţişă a acestora, în pofida întregului cadru constituţional care conturează rolul şi competenţa Curţii Constituţionale.
12. Contestarea autorităţii şi actelor Parlamentului. La începutul anului 2017, procurorul şef DNA a declarat pentru postul BBC că se teme de desfiinţarea DNA, avertizând, într-un interviu pentru postul britanic, asupra unui ”risc uriaş la adresa sistemului judiciar, zilnic”, evocând faptul că se teme de modificări legislative care pot afecta lupta împotriva corupţiei, modifica jurisdicţia sau desfiinţa direcţia pe care o conduce’.
De-a lungul anului discursul său intern şi extern a evoluat către un atac furibund la adresa instituţiilor, politicienilor, oamenilor de afaceri. Într-un interviu acordat Euronews, procurorul şef DNA s-a lansat într-o critică dură a adresa unor proiecte de legi aflate în dezbatere parlamentară, acuzând deopotrivă politicienii şi oamenii de afaceri că lovesc împotriva efortului de curăţare a uneia dintre cele mai corupte ţări din Uniunea Europeană. Sunt afirmaţii foarte grave, nesusţinute măcar cu vreun exemplu concret din proiectele de legi, afirmaţii de natură a afecta nu doar imaginea justiţiei din România, ci şi a ţării. Articolul citează, de asemenea, o altă afirmaţie extrem de gravă a procurorului şef DNA, potrivit căreia votul legilor justiţiei va avea un serios impact asupra independenţei justiţiei şi va avea ca rezultat controlul politic aI activităţii procurorilor şi obstrucţionarea luptei împotriva corupţiei. În acelaşi articol s-a acreditat o mobilizare a sistemului format din politicieni şi oameni de afaceri care s-ar simţi amenintati şi din acest motiv ar avea interesul menţinerii controlului asupra resurselor publice.
13. Critici vehemente formulate în referire la unele propuneri de modificare legislativă; soluţiile legislative respective au fost dovedite ulterior ca fiind constituţionale. Laura Codruţa Kovesi a afirmat într-un interviu că legile justitiei vor avea un efect devastator. În cuprinsul interviului în, sunt date exemple de presupuse modificäri ale legislaţiei penale, fiind redate distorsionat, aproape caricatural, reduse la absurd propuneri de amendamente la aceasta (ex: dezincriminarea märturiei mincinoase).
Fără a reda în detaliu numeroasele ieşiri publice ale procurorului şef DNA cu privire la legile justiţiei, afirmaţiile de o gravitate fără precedent şi nereale ale şefei DNA au afectat iremediabil imaginea României. Acestea sunt de natură să creeze o imagine deformată, falsă, asupra realităţii de fapt şi de drept din România, iar exemplele pot continua. Eu însumi am constatat efectele devastatoare ale tuturor acestor ieşiri publice, cu prilejul participärii la dezbaterea care a avut loc în Parlamentul European, la Strasbourg.
14. Încălcarea rolului şi locului procurorilor într-un stat de drept. Acreditarea unui alt statut al procurorului decât cel consacrat de Constituţie. Contrar statutului deja consacrat la nivel constituţional şi european, într-un alt interviu, procurorul şef DNA a declarat „că există o încercare de a creşte autoritatea ministrului Justiţiei asupra activităţii procurorilor, ceea ce va afecta grav independenţa acestora”. Or, am arătat pe larg şi care este poziţia constituţională a ministrului justiţiei, ea nu a fost consacrată acum, ci de legiuitorul constituant şi am mai arătat şi statuările ferme ale Comisiei de la Veneţia în privinţa lipsei unei independenţe a procurorului în sensul dat acesteia pentru judecător. În mod fals şeful DNA induce ideea unui statut constituţional identic sub aspectul garanţiilor de independenţă între judecător şi procuror şi a unei încercări a autorităţilor române de a schimba acum, prin legile justiţiei, acest lucru. Aşa cum am arătat şi o subliniem din nou, procurorii nu înfăptuiesc justiţia, nu fac parte din puterea judecătorească, nu au şi nu pot avea acelaşi statut precum judecătorii, iar Comisia de la Veneţia subliniazä clar acest lucru.
Altfel spus, procurorul nu trebuie să acţioneze cu patimă, învinovăţind legiuitorul sau instanţa constituţională de politica legislativă, respectiv deciziile pronunţate, cu motivarea că nu mai poate urmări penal anumite fapte, ci trebuie să respecte politica legislativă, cadrul legal şi deciziile Curţii Constituţionale. Asistăm la o deturnare a ordinii constituţionale şi a statului de drept, în care DNA, prin procurorul şef dispune legiuitorului, autoritătilor executive, Curţii Constituţionale conduita de urmat, culpabilizând aceste instituţii pentru pretinse prejudicieri ale bugetului neconstatate de vreo instanţă de judecată, comportament care susţine revocarea din funcţie a acestuia.
15. Încercarea de a obţine condamnări cu orice preţ.
În raport se arată că “pentru a obţine condamnări cu orice preţ, procurorul şef al DNA a intrat, se pare, într-un război personal cu Parlamentul, Guvernul, Curtea Constituţională, cu politicienii şi oamenii de afaceri, cu toţii culpabiliza ţi pentru pretinse interese obscure, de natură să anihileze lupta anticorupţie.
În spaţiul public sunt deja de notorietate afirmaţii de genul <<să decapaţi instituţional în dosarul acela cu casele şi să ajungem la domnul premier care a semnat contractele alea. Aşa-mi doresc>> ..<<Eu după decizia Curţii Constituţionale mi-aş fi dorit să ieşim cu un dosar cu un ministru, că mă gândesc că totuşi presăm>>.
16. Creşterea numărului de achitări. Sporirea cheltuielilor. Raportări eronate.
17. Lipsa de implicare a procurorului şef DNA în identificarea şi eliminarea comportamentelor abuzive ale procurorilor.
18. Lipsa de măsuri în cazuri grave constatate de instanţele de judecată - falsificarea transcrierii unor convorbiri telefonice.
19. Tergiversarea soluţionării cauzelor, cu consecinţa prescrierii răspunderii penale - exemplu - cazul Microsoft.
20 Lipsa de reacţie în verificarea activităţii profesionale şi conduitei unor procurori. „După alte dezbateri aprinse referitoare la situaţia DNA Ploiesti, Laura Codruţa Kovesi a convocat o conferinţă de presă în care a acuzat „un festival al inculpaţilor”, practic neasumând instituţional o reacţie de verificare a celor sesizate”, se arată în raportul prezentat de ministrul Justiţiei.
Concluziile Raportului
„DNA trebuie să continue să funcţioneze în mod legal. DNA nu se identifică cu procurorul şef aI acesteia, ale cărei acţiuni, în cursul ultimului an, au demonstrat că pot pune în pericol chiar instituţia pe care o conduce, prin excesul de autoritate, comportamentul discretionar, sfidarea autorităţii Parlamentului, a rolului şi competenţelor Guvernului, contestarea deciziilor Curţii Constitutionale şi a autorităţii acesteia.
Atât prevenirea cât şi combaterea corupţiei trebuie să continue, însă în conformitate cu statul de drept.
Toate elementele prezentate susţin cu prisosinţă că procurorul şef DNA, Laura Codruţa Kovesi, prin toate faptele aici reţinute, şi-a exercitat şi îşi exercită în mod discreţionar funcţia, deturnând activitatea de combatere a corupţiei şi instituţia DNA de la rolul său constituţional şi legal.”
Ştire în curs de actualizare
Se încarcă comentariile...
