Caracatiţa corupţiei

„Corupţia apare acolo unde sunt distribuite fonduri publice, de regulă după criterii politice.” FOTO Shutterstock

Direcţia Naţională Anticorupţie a prezentat recent bilanţul instituţiei pe anul 2013, prilej cu care procurorul şef al DNA Laura Codruţa Kövesi a declarat că a fost anul în care presiunile publice la adresa procurorilor au înregistrat „un trend puternic ascendent”.

Peste 1000 de persoane au fost condamnate definitiv în baza rechizitoriilor întocmite de procurorii DNA, cu 41% mai multe decît în 2012. Dintre acestea, peste 300 au avut funcţii de conducere, control, demnităţi publice. Astfel, au fost trimişi în judecată 6 miniştri şi parlamentari, 5 preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene, 34 de primari şi viceprimari, 25 de magistraţi, 19 avocaţi, 10 directori de companii naţionale. Valoarea prejudiciului în toate aceste cauze este estimată la 250 milioane de euro.

Plecînd de la această situaţie, voi prezenta în continuare un studiu de caz. Zilele trecute, procurorii DNA au început urmărirea penală împotriva fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş, Constantin Nicolescu, a deputatului PSD Mircea Drăghici şi a peste 40 de primari şi viceprimari din Argeş, majoritatea membri ai PSD, pentru un prejudiciu de peste un milion de dolari din bani publici.

Nicolescu şi Drăghici sunt acuzaţi că s-au folosit de influenţa sau autoritatea funcţiei pentru obţinerea de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, iar în sarcina primarilor s-a reţinut infracţiunea de abuz în serviciu.

Schema scurgerii banilor publici în buzunarele celor urmăriţi penal de procurori este simplă. O firmă apropiată deputatului Drăghici a încheiat contracte de consultanţă, elaborare de strategii locale şi cereri de finanţare cu consiliile locale ale primăriilor respective. Dintr-un comunicat al DNA rezultă însă că majoritatea contractelor nu se justifică, pentru că deşi au fost achitate, nu au fost în niciun fel valorificate, altfel spus au fost plătite nişte hîrtii de pe urma cărora comunităţile nu au avut nimic de cîştigat.

Iată un exemplu de cum funcţionează caracatiţa corupţiei la nivelul unui judeţ şi cum un preşedinte de consiliu judeţean trage după el în justiţie jumătate din primarii judeţului. Aceeaşi caracatiţă funcţionează şi în cazul mobilizării la vot, prin exercitarea presiunii şefului consiliului judeţean asupra primarilor. Ajungem astfel la problema de fond, anume la dependenţa primarilor de conducerea judeţeană, în absenţa unei reale autonomii locale. Sînt comune înstărite, care au şi o mică industrie pe raza lor şi care pot să se autofinanţeze, dar sint şi multe comune sărace, care au nevoie de fonduri de la judeţ. Corupţia apare acolo unde sunt distribuite fonduri publice, de regulă după criterii politice.

Nu întîmplător Ministerului Dezvoltării condus de Liviu Dragnea i-au fost alocate cele mai mari fonduri din buget, avînd în vedere că suntem într-un an electoral. Este de urmărit cît vor mai primi acum primarii liberali, după ce PNL a ieşit de la guvernare.

Pentru că distribuirea fondurilor publice este cheia prin care un partid aflat la putere - în cazul de faţă PSD - îşi asigură mobilizarea la vot a electoratului şi ştampila pe sigla proprie.

O bună parte din patul germinativ din care creşte corupţia ar putea să dispară în situaţia în care autonomia locală ar deveni o preocupare prioritară a politicienilor din toate partidele. Dar adevărul e că atît politicienilor de la vîrful partidelor, cît şi „baronilor” şi primarilor le convine actuala stare de fapt, în care de la şeful guvernului în jos fiecare are partea lui de beneficii, politice şi materiale. Unii ajung pe mâna justiţiei, dar cei mai mulţi sunt protejaţi în continuare de caracatiţa corupţiei.

Autor George Arun

Redactor Robert Schwartz

Articol publicat pe dw.de.