Blocul Naţional Sindical: România a avut „buget de shopping” pentru Armată, dar a neglijat industria de apărare. „Dacă apare această listă se face coadă la DNA”

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Blocul Naţional Sindical (BNS) a propus, luni, măsuri pentru relansarea industriei de apărare, arătând că pactul încheiat săptămâna trecută cu partidele politice nu va avea rezultate în lipsa acestor măsuri şi că România a avut până acum "buget de shopping" pentru Armată.

Liderul BNS, Dumitru Costin, a precizat că specialiştii din domeniu apreciază pactul încheiat de preşedintele Klaus Johannis cu partidele politice, privind pragul minimal de 2% din PIB pentru Apărare, dar, ca să nu se transforme "în acelaşi demers şmecheresc folosit de până acum", ar trebui luate o serie de măsuri pentru relansarea industriei naţionale în domeniu.

"România a avut până acum un «buget de shopping», adică a cheltuit mulţi bani pentru Armată, dar industria naţională a fost scoasă complet din calculul celor care fac achiziţiile. În anii '90 erau în jur de 100.000 de salariaţi în această industrie, azi mai sunt în jur de 10.000. (...) În perioada 1991 - 2001, România a cheltuit peste cinci miliarde de dolari pentru înzestrarea armatei", a spus liderul sindical.

Dumitru Costin a cerut Ministerului Economiei să facă publică lista firmelor care ar fi trebuit să comepenseze economia României conform Legii Offset-ului.

"Dacă apare această listă se face coadă la DNA", a precizat acesta.

Măsurile propuse de BNS pentru relansarea industriei de apărare vizează în primul rând promovarea unui pachet legislativ, care să cuprindă: un proiect de lege al industriei de apărare (avizat de CES şi trimis la Guvern), modificare OUG 38/2010 privind delaborarea şi dezmembrarea tehnicii militare (încă în lucru la Ministerul Economiei - Direcţia juridică), aplicarea integrală a prevederilor OUG 25/2004 privitoare la diminuarea arieratelor în industria de apărare (restructurare financiară); conversia datoriilor rămase în acţiuni printr-o schemă de ajutor de stat cu aprobarea Comisiei Europene (încă în lucru la Ministerul Economiei), promovarea în regim de urgenţă a unui act normativ pentru reîmprospătarea resurselor umane în sectorul de apărare, aprobarea HG privitoare la acordarea indemnizaţiilor aferente nucleului din industria de apărare pentru 2015, elaborarea şi promovarea Legii Mentenanţei, dar şi a proiectului de lege privin Consiliul pentru Industria Naţională de Securitate, modificarea legii privind offset-ul şi a art. 45 din Legea bugetului de stat.

Sindicaliştii au mai propus evaluarea programelor de înzestrare a Armatei române (în grup comun de lucru cu MApN şi Ministerul de Finanţe în baza unor planificări multianuale) pe o perioadă de minim 10 ani, îm urma căreia să se stabilească priorităţi de achiziţii şi atribuire directă către industria naţională de apărare ţinându-se cont de interesul esenţial de realizare a programelor de înzestrare, respectarea principiului de alocare a cel puţin 20% din bugetul MApN pentru realizarea obiectivelor de înzestrare a Aramtei.

O altă măsură vizează o analiză pe capacităţile de mobilizare, alocări bugetare şi transferuri către agenţii economici cuprinşi cu sarcini în planul naţional de mobilizare.

BNS mai propune susţinerea financiară a programelor de modernizare-retehnologizare ale uzinelor de armament şi muniţii, printr-o politică coerentă de investiţii; reconsiderea cercetării-dezvoltării în sectorul de apărare, elaborarea unor politici de promovare a exportului de produse militare, evaluarea obligaţiilor de off-set actuale - executare clauze contractuale, o analiză pentru identificarea de soluţii juridice privitoare la reorganizarea şi restructurarea ROMARM (tehnic, financiar, uman) şi analiză instituţională în vederea clarificării rolurilor şi funcţiunilor entităţilor cuprinse în actuala arhitectură instituţională, cu incidenţă asupra industriei de apărare şi industriei de securitate naţională.

Acordul politic naţional privind creşterea finanţării pentru Apărare, semnat în 13 ianuarie, menţionează "atingerea a patru obiective".

Primul obiectiv este "creşterea finanţării pentru apărare, astfel încât, la nivelul bugetului pentru anul 2017 să se atingă 2% din PIB".

"Garantăm astfel asigurarea unui suport financiar corespunzător domeniului apărării, ca o condiţie esenţială pentru buna funcţionare a Armatei României, prin susţinerea şi dezvoltarea de programe de înzestrare şi pregătire", se precizează în Acord.

Un alt obiectiv îl reprezintă "menţinerea pentru următorii 10 ani, în perioada 2017‐2027, a unui nivel de finanţare a Armatei de cel puţin 2% din PIB, iar în situaţia în care resursele financiare o vor permite, creşterea acestui procent în funcţie de nevoile de securitate şi de obligaţiile pe care România şi le poate asuma".

"Ne angajăm să creăm un cadru predictibil şi stabil, astfel încât să fie evitate pe viitor decizii prin care procentul alocat apărării să fie diminuat sub nivelul de 2% din PIB, fapt cu efecte negative asupra capacităţii operaţionale a Armatei", se mai arată în document.

Al treilea obiectiv îl reprezintă "garantarea unui consens politic naţional între toate partidele parlamentare care se obligă, indiferent că sunt la putere sau în opoziţie, să respecte angajamentul ferm de susţinere a alocărilor bugetare pentru Armată la nivelul constant de minim 2% din PIB pentru următorii 10 ani".

Ultimul obiectiv cuprinde "susţinerea planificării bugetare multianuale a cheltuielilor militare, pentru asigurarea predictibilităţii politicii de înzestrare a Armatei României cu tehnică modernă de luptă, precum şi dezvoltarea unor proiecte de cooperare între industria naţională de apărare şi companii de profil din alte state".

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite