Andrei Marga a inaugurat ICR Iaşi. Finanţarea e lăsată la mila publică
0
Preşedintele Institutului Cultural Român, Andrei Marga, a oficiat ieri, la Iaşi, într-o atmosferă festivistă, înfiinţarea filialei din Moldova a instituţiei. Marga apelează la banii oamenilor de afaceri locali pentru finanţarea filialei, întrucât nu există nici o altă sursă de finanţare.
La Iaşi s-a înfiinţat prima dintre cele şapte sucursale de provincie ale ICR, care vor fi deschise în România până la sfârşitul lunii februarie. O sală arhiplină, cu peste 100 de oameni-cheie din mediul cultural local, majoritatea trecuţi de 50 de ani, a aplaudat frenetic fiecare intervenţie a fostului ministru al Învăţământului. Întâlnirea a avut loc la Casa cu Absidă, aflată în patrimoniul Primăriei Iaşi, şi care a fost cedată drept sediu pentru Uniunea Scriitorilor din România (USR), filiala Iaşi, pentru 25 de ani. Aceeaşi clădire este, de ieri, şi sediu improvizat pentru ICR Moldova.
În acelaşi timp, şeful ICR Moldova a fost desemnat Cassian Maria Spiridon, şeful USR Iaşi. La prezidiu, lângă Marga şi Spiridon, au mai stat Marius Chelaru, directorul adjunct ICR Moldova, viceprimarul şi vicepreşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Florin Cîntic, directorul Arhivelor Naţionale Iaşi.
„Acte culturale universalisabile“
În discursul său, Andrei Marga a enunţat în linii vagi planurile sale în fruntea Institutului Cultural Român: „Să vedem cum stăm cu cititul în ţară“, „să cooperăm cu alte instituţii ale statului român“, „să coagulăm interesul european pentru restaurarea şi promovarea vestigiilor istorice şi culturale“, „operaţiuni ample de traducere a unor scriitori români“, „bursificarea“, „sprijinirea culturii în diaspora“. La fel de laconică a fost şi prezentarea motivelor care ar necesita existenţa acestor sedii locale. „Filiale trebuie făcute pentru momentul în care România va fi descentralizată, regionalizată. Am fost puţin vizionari din punctul acesta de vedere. Filialele sunt locuri în care se vor găsi şi promova acte culturale universalisabile. Trebuie căutate şi recomandate la Bucureşti obiective de interes turistic, care să fie ulterior promovate internaţional. Mai putem, de exemplu, să promovăm un pictor local sau un scriitor, prin expoziţiile sau târgurile de carte care se mişcă prin România“, a declarat ieri Andrei Marga, la Iaşi.
Doi directori şi niciun angajat
Pe de altă parte, Marga se bazează pe autorităţile locale să facă funcţionale filialele ICR. În bugetul instituţiei nu este prinsă decât plata salariilor directorului de filială şi al adjunctului.
Şefii Primăriei şi ai Consiliului Judeţean Iaşi, deşi şi-au trimis reprezentanţi la eveniment, au declarat că nu există sume prinse în bugetul pe 2013 pentru ICR. Marga le-a sugerat directorilor săi din Iaşi să caute resurse financiare în mediul de afaceri local, dar a evitat să vorbească despre un plan de finanţare clar.
O altă părere
Liviu Antonesei, cunoscut scriitor şi publicist ieşean, are un alt punct de vedere.
„Înfiinţarea acestor filiale provinciale depăşeşte puterea mea de înţelegere, în condiţiile în care ICR se ocupă, prin statut, de promovare a internaţională a României. Pe de altă parte, reprezentanţii din provincie ai institutului reprezintă o variantă provincială de cultură. În ICR bântuie un soi de gerontocraţie, montată să servească o clientelă politico-culturală. Eu n-aş fi pus şefi nici în filialele din exteriorul ţării oameni mai în vârstă de 35-40 de ani, ca să aibă o motivaţie să facă cu adevărat ceva. Am susţinut schimbarea vechii conduceri ICR, dar când am văzut cine a venit în loc, am spus că sigur era mai bine înainte“, a declarat
Antonesei.
Se încarcă comentariile...
