Ancheta votului în diaspora, la cheremul Senatului. Ce şanse sunt ca umilinţa cozilor la vot să ajungă în instanţă

Dosar Românii din diaspora primesc în sfârşit satisfacţie. Fostul ministru de Externe, senatorul Titus Corlăţean, este chemat să dea socoteală pentru umilinţa suportată de mii de români, în urmă cu doi ani, atunci când au fost obligaţi să stea la cozi ore întregi pentru a vota. Procurorii DNA cer ridicarea imunităţii senatorului pentru a-l putea urmări penal. Adică, umilinţa românilor din 2014 a ajuns din nou la mâna PSD.

La mai bine de un an şi jumătate de la alegerile prezidenţiale în care mii de români din străinătate au fost umiliţi, fiind obligaţi să stea la cozi uriaşe la secţiile de vot, pentru a-şi exercita dreptul constituţional, fostul ministru de Externe Titus Corlăţean este chemat să răspundă pentru ceea ce s-a întâmplat atunci. Corlăţean este primul demnitar care ajunge să dea socoteală în dosarul „Diaspora“.

Acuzaţii grave planează asupra acestuia. Titus Corlăţean ar fi ignorat cu bună ştiinţă propunerile reprezentanţelor diplomatice din străinătate de a suplimenta numărul secţiilor de votare. Procurorii care instrumentează cazul au audiat în ultimele luni mai mulţi ambasadori şi şefi de misiuni diplomatice, dar şi funcţionari din cadrul MAE.

După ce au strâns parte din probe, procurorii DNA au cerut ieri aviz Senatului pentru începerea urmăririi penale faţă de fostul ministru. Acuzaţiile oficiale sunt abuz în serviciu şi împiedicarea exercitării drepturilor electorale, întrucât ar fi organizat discreţionar secţiile de votare din străinătate, obţinând astfel un folos necuvenit pentru candidatul propus şi susţinut de PSD, Victor Ponta. 

„Limitarea accesului la secţiile de votare în străinătate a avut drept consecinţă creşterea procentajului total de voturi favorabile obţinute de acelaşi candidat, în condiţiile în care comportamentul electoral al cetăţenilor români din străinătate, în mare parte, era defavorabil candidatului respectiv“, a precizat DNA.

Imunitate şi superimunitate

Astfel, la un an şi jumătate de la cozile interminabile de la ambasade, Senatul va decide dacă procurorii pot începe urmărirea penală pe numele lui Titus Corlăţean. De ce Senatul? Pe scurt, pentru că se aplică Legea răspunderii ministeriale, care le oferă o superimunitate foştilor sau actualilor miniştri care sunt şi parlamentari. 

Parlamentarii şi miniştrii se bucură de două tipuri de imunitate. Mai întâi, imunitatea parlamentară, prevăzută în Constituţie, care interzice ca un senator şi deputat să fie percheziţionat, reţinut sau arestat fără încuviinţarea Camerei din care face parte, dar împotriva căruia se poate începe urmărirea penală. Nu de această imunitate beneficiază acum Corlăţean.

Pentru fostul ministru de Externe se aplică Legea răspunderii ministeriale, care oferă un alt tip de imunitate. Legea spune că, pentru fapte comise exclusiv în timpul mandatului de ministru, un parlamentar nu poate fi urmărit penal decât cu acordul Camerei din care face parte. Cum Titus Corlăţean este cercetat pentru decizii luate ca ministru de Externe, iar în prezent este senator, rezultă că poate fi urmărit penal numai cu aprobarea colegilor din Senat. Deci, spre deosebire de un senator care n-a fost şi ministru ( şi căruia i s-ar aplica doar imunitatea prevăzută în Constituţie), Titus Corlăţean nu poate fi nici măcar urmărit penal fără votul plenului. 

Mai exact, statutul de fost ministru îi conferă o superimunitate. Diferenţa dintre cele două tipuri de imunităţi este imensă. Spre exemplu, dacă unui deputat sau senator nu-i este ridicată imunitatea, el poate fi în continuare urmărit penal de procurori. Însă, dacă unui fost ministru nu i se ridică imunitatea, ancheta penală este automat blocată. Aşadar, dacă Senatul nu încuviinţează solicitarea Justiţiei de începere a urmăririi penale, Titus Corlăţean scapă de acuzaţii, iar dosarul „Votul în diaspora“ riscă să fie compromis. 

Dragnea dictează

În concluzie, umilinţa românilor din noiembrie 2014 a ajuns din nou la mâna PSD, pentru că social-democraţii au majoritate în plenul Senatului. Cum PSD înseamnă în acest moment Liviu Dragnea, soarta lui Corlăţean stă în mâinile liderului social-democrat. Deşi nu este implicat oficial în dosar, Dragnea poartă o imensă povară morală. 

Surse din PSD  au povestit pentru „Adevărul“ că, în 2014, Liviu Dragnea, din postura de şef de campanie a lui Victor Ponta, a insistat ca MAE să nu deschidă noi secţii de vot. „Liviu a bătut atunci cu pumnul în masă, spunând că, dacă votează toată diaspora, Victor pierde. Dar nu se aştepta nimeni să iasă un asemenea iureş“, au povestit sursele citate. 

Votul, abia după locale

Solicitarea procurorilor DNA va ajunge azi pe masa conducerii Senatului, care o va trimite mai departe la Comisia Juridică pentru aviz. Însă drumul de la Comsia Juridică până în plen ar putea dura mai bine de trei săptămâni. Conform Regulamentului, Comisia Juridică are la dispoziţie cinci zile să elaboreze un raport preliminar, în care să spună doar de câte zile are nevoie pentru a-l audia pe Corlăţean. 

Acest prim rapot va ajunge lunea viitoare pe masa Biroului Permanent al Senatului. Deci se pierde o săptămână. Apoi, Comisia Juridică are la dispoziţie alte 14 zile să dea avizul – pozitiv sau negativ –, dar oricum consultativ. Deci se mai pierd încă două săptămâni. Apoi, avizul ajunge în plen, care trebuie să dea votul final în decurs de cinci zile. Iar senatorii nu vor grăbi procedura, pentru că e campanie electorală şi cei mai mulţi dintre ei nici nu mai vin la Parlament. 

Adi Zăbavă: Emoţia acelui moment nu s-a stins

Analiştii politici susţin că punerea sub acuzare a fostului ministru de Externe ar avea un impact foarte mare în spaţiul public, mai ales în perspectiva scrutinurilor electorale din acest an. Depinde însă doar de ce va decide Parlamentul. 

„Cred că va fi un dosar foarte important în perioada următoare pe scena publică românească, pentru că emoţia acelui moment nu s-a stins. Depinde de ce se va întâmpla în Parlament. Putem avea surpriza ca Senatul să respingă cererea procurorilor. Însă dacă dosarul ăsta porneşte şi Titus Corlăţean va fi pus sub urmărire penală, cred că vom vedea mai multe personaje din acel Guvern Ponta perindându-se pe la DNA pentru a da declaraţii“, a declarat, pentru „Adevărul“, analistul Adi Zăbavă. 

Acesta nu exclude ca şi alte nume grele din PSD să dea cu subsemnatul pe la Parchet, pentru că, dacă acuzaţiile anchetatorilor se dovedesc adevărate, decizia de a îngreuna votul în diaspora îl depăşea pe Corlăţean.

„Dacă procurorii vor reuşi să strângă probe care să susţină vinovăţia lui Corlăţean, atunci nu este exclus să mai fie probate şi alte vinovăţii. Mă aştept ca, la un moment dat, să vină să dea declaraţii în acest dosar inclusiv Victor Ponta şi Liviu Dragnea. Ei sunt cei care puteau să ia decizii la acea vreme. Acest dosar cred că va avea un impact cel puţin la fel de  mare ca dosarul „Referendumul“ şi va acapara inclusiv dezbaterea politică. Adversarii PSD vor avea acum un as în mânecă, putând să folosească în campania electorală emoţionalul acelui moment“, a mai spus analistul politic. ;

PSD dă semne că-l salvează pe Corlăţean

Social-democraţii nu au primit bine vestea că DNA cere încuviinţarea ridicării imunităţii pentru colegul lor Titus Corlăţean. Dacă în alte asemenea cazuri liderul PSD, Liviu Dragnea, preciza că partidul pe care-l va conduce nu se va opune cererilor venite din partea Justiiei, în acest caz, preşedintele PSD a avut o declaraţie mult mai nuanţată, semn că există şanse mari să vedem cum PSD îşi asumă salvarea lui Corlăţean. „Informaţia e foarte proaspătă şi o să discutăm cu colegii noştri. Recunosc că nu mă aşteptam la asta, dar ne întâlnim în partid şi stabilim ce facem“, a afirmat Dragnea. 

Întrebat dacă fostul premier Victor Ponta va fi implicat, la rândul său, în acest dosar, deoarece ar fi fost avantajat de Corlăţean, pe atunci ministru în Guvernul său, liderul PSD a răspuns: „Nu ar avea de ce. Nu cred, nu cred că poate să ajungă la Victor Ponta, nu ar avea de ce. Victor Ponta a fost candidat. Ştiu, era prim-ministru, dar nici eu, nici dumneavoastră nu suntem procurori, deci nu ştim ce e acolo. Nu înţeleg de ce a ajuns la Titus, dar, sigur, nu am toate informaţiile“, a adăugat Dragnea. 

Tăriceanu îl vede pe Iohannis vinovat 

Unul dintre campionii declaraţiilor împotriva DNA, preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a ironizat cererea de solicitare pentru ridicarea imunităţii în cazul Corlăţean, cconsiderând că singura persoană care a profitat de situaţia din noiembrie 2014 a fost Klaus Iohannis.

„Domnul Corlăţean este acuzat că prin acţiunile sale a creat foloase necuvenite probabil că domnului Ponta, nu ştiu, în fine, eu cred că prin modul în care DNA-ul pune problema nu cred că s-au documentat suficient de bine, dacă e vorba de foloase necuvenite, cred că mai degrabă a profitat Iohannis, că parcă Iohannis a câştigat alegerile, nu Ponta, dar, în fine“, a declarat Tăriceanu, semn că ALDE, partidul pe care îl conduce, va vota, ca de fiecare dată, împotriva Justiţiei. Dincolo de ironia lui Tăriceanu, procurorii DNA au explicat limpede că refuzul lui Corlăţean de a deschide noi secţii de votare pentru diaspora a însemnat avantaj electoral pentru Victor Ponta.

„Folosul necuvenit pentru altul a constat în limitarea numărului de cetăţeni români care şi-au putut exercita dreptul de vot în străinătate. Prin urmare, limitarea accesului la secţiile de votare în străinătate a avut drept consecinţă creşterea procentajului total de voturi favorabile obţinute de acelaşi candidat (Victor Ponta – n.r.), în condiţiile în care comportamentul electoral al cetăţenilor români din străinătate, în mare parte, era defavorabil candidatului  respectiv“, se arată în comunicatul DNA.

Liberalii spun „da“ Justiţiei. Dar degeaba

PNL e singurul partid care a anunţat deschis că va vota pentru ridicarea imunităţii lui Corlăţean, însă liberalii sunt minoritari în Senat. „PNL are decizia de a vota favorabil şi în mod transparent pentru orice solicitare de ridicare a imunităţii, indiferent de numele persoanei vizate sau apartenenţa politică. În mod similar, solicităm PSD să-şi dea măsura declaraţiilor publice prin fapte, în mod diferit faţă de modul în care a făcut-o până acum prin blocarea solicitărilor adresate Parlamentului“, se arată într-un comunicat remis de conducerea PNL.

Personal, copreşedintele Alina Gorghiu a avut o reacţie şi mai dură faţă de PSD. „ Le cer să aibă decenţa de a nu împiedica această anchetă printr-un vot împotriva urmăririi penale. E momentul ca PSD să plece capul în pământ, să-şi recunoască abuzul şi să le ceară scuze românilor. Asta pentru că votul nu e o lozincă!“, a afirmat Gorghiu. 

Jongleria Guvernului cu secţiile de votare din diaspora

La ambele tururi ale alegerilor prezidenţiale, din 2 şi 16 noiembrie 2014, procesul de vot s-a desfăşurat cu mare dificultate. La închiderea urnelor, mii de români care au vrut să voteze la Paris, Londra, München sau Viena nu au reuşit să-şi exercite acest drept, deşi au aşteptat la cozi ca pe vremea comunismului. Oamenii au protestat vehement, iar la Paris au intrat cu forţa în sediul ambasadei.

Responsabil pentru acest haos a fost Ministerul Afacerilor Externe, care a stabilit numărul şi amplasarea secţiilor de votare. Astfel, faţă de alegerile prezidenţiale din 2009, la scrutinul actual funcţionarii MAE au modificat discret amplasarea secţiilor de votare, chiar dacă numărul acestora a rămas acelaşi: 294. Aşa se face că românii din diaspora au fost plimbaţi la sute de kilometri pentru a putea vota. După izbucnirea scandalului, ministrul de Externe în funcţie, TItus Corlăţean, a demisionat.

Italia: Secţii de vot mutate peste noapte

În Italia, ţară în care numărul românilor cu drept de vot depăşeşte un milion, au fost stabilite doar 51 de secţii, faţă de 55 câte au fost la alegerile din 2009. Alegătorii au fost umiliţi, fiind nevoiţi să aştepte şi 6-7 ore la cozi pentru a vota. MAE nu a mai organizat secţii de votare la Rimini, Latina, Viterbo, Marcellina, Terni şi Olbia, localităţi în care trăiesc comunităţi româneşti importante. Pentru a-şi putea exercita dreptul de vot, rezidenţii din Latina, mai mult de 6.000, şi cei din Sezze, în jur de 4.000, ar fi trebuit să parcurgă aproape 100 de kilometri până la Roma, unde se află cea mai apropiată secţie de votare. În schimb, MAE a înfiinţat secţii noi la Canicatti (Sicilia) şi San Remo, unde comunitatea românească nu este foarte numeroasă. În SUA, numărul de secţii a fost redus de la 28 la 22. La Chicago, MAE a crezut de cuviinţă să scoată două din cele patru secţii de vot organizate în 2009, deşi comunitatea românească din această zonă este foarte mare. 

Spania: Românii, împiedicaţi să voteze

Jonglerii cu secţiile de votare s-au făcut şi în Spania, ţară cu o comunitate românească însemnată. Spre exemplu, a fost desfiinţată secţia de votare de la Las Palmas de Gran Canaria, din Insulele Canare, în care trăieşte o comunitate de aproximativ 8.000 de români. Aceştia nu au avut nicio şansă să voteze, întrucât insulele se află în Oceanul Atlantic, în apropierea coastei Africii de Vest, la 3.000 de kilometri de Spania.

De asemenea, au fost desfiinţate secţii de votare din zone cu puternic profil agricol, unde trăiesc comunităţi consistente de români. În sudul Spaniei, alegătorii care în 2009 au putut vota în localităţile Almeria şi Roquetas del Mar a trebuit să se mulţumească în 2014 doar cu secţia din Almeria, cea din Roquetas del Mar fiind desfiinţată.