ANALIZĂ Castrarea probelor în anchete, prin modificări la legile penale

ANALIZĂ Castrarea probelor în anchete, prin modificări la legile penale

Florin Iordache FOTO Adevărul

Imaginile camerelor video stradale sunt instrumente indispensabile anchetarilor oriunde în lume pentru rezolvarea unor cazuri. În România, folosirea acestor probe ar putea să fie interzisă, graţie modificărilor aduse de PSD la Codurile penale.

Ştiri pe aceeaşi temă

PSD se încăpăţânează să mutileze Codurile penale, eliminând prevederi esenţiale în munca anchetatorilor pentru rezolvarea multor anchete grele. Astfel, modificarea art. 97 şi art. 139 din Codul de procedură penală va face imposibilă folosirea în procesul penal a înregistrărilor camerelor de supraveghere amplasate în zona comiterii faptelor penale. Aleşii ignoră cu bună ştiinţă că imaginile camerelor video sunt instrumentele legale indispensabile pentru anchetatori oriunde în lume.
 
Concret, articolul 139, alineatul (3) se elimină complet. Acesta avea următoarea formulare:
„(3) Înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părţi, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii. Orice alte înregistrări pot constitui mijloace de probă dacă nu sunt interzise de lege“.
 
O mutilare asemănătoare este adusă şi art. 97, referitor la „Proba şi mijloacele de probă“, de la care se elimină litera f): „Orice alt mijloc de probă care nu este interzis prin lege“.
 
Comisia Iordache a anunţat, săptămâna trecută, modificările pe care vrea să le facă la Codurile penale. Sunt mai mult de 100 de modificări propuse numai la Codul de procedură penală. Unele sunt importante şi ar putea avea efect inclusiv asupra unor procese aflate în derulare sau chiar în cazul unor condamnări pronunţate deja.
 
Ne întoarcem în Evul Mediu al probatoriului
 
Specialiştii atrag atenţia că aceste modificări amputează, practic, mijloace de probă care s-au dovedit cruciale în elucidarea unor cazuri de infracţiuni extrem de grave, cum ar fi tâlhării, omoruri sau violuri. 
 
„Categoric, ne întoarcem în Evul Mediu al probatoriului. O să ajungem să acceptăm numai probele recunoscute de suspecţii unor infracţiuni. Orice altă probă care vine în defavoarea lui va trebui ignorată. Am văzut recent nişte imagini video filmate de un şofer, în care un TIR a încercat să scoată în decor un autoturism, pe Valea Oltului. Dacă se întâmpla o tragedie, acele imagini nu ar fi avut nicio valoare. Cum poţi să spui că asta nu este o probă? Mă întreb de ce este mai bună declaraţia unui martor decât o înregistrare video sau audio? Un om poate percepe subiectiv, poate memora greşit nişte detalii sau pur şi simplu minte, pe când aceste mijloace tehnice sunt infailibile. Sunt cele mai obiective mărturii“, a explicat, pentru „Adevărul“, expertul criminolog Dan Antonescu. 
 
Specialistul atrage atenţia că legiuitorul, în tendinţa de proteja drepturile făptuitorilor, scapă din vedere esenţialul: chiar drepturile victimelor. 
 
„Drepturile infractorilor nu trebuie să fie mai presus de drepturile victimelor. Sunt victime ale accidentelor de circulaţie, ale unor infracţiuni de omor, de tâlhărie, iar drepturile lor trebuie să primeze. În aceste condiţii ne întrebăm, de pildă, ce rost mai are să dotăm poliţiştii cu body-cam. Filmările cu aceste camere nu sunt autorizate. Un judecător poate autoriza doar proba pentru un caz anume, nu poate autoriza filmarea fără limită. Peste tot în lume se folosesc aceste imagini ca probe“, a mai spus Dan Antonescu.  
 
Avertismentul Parchetului General
 
Şi Ministerul Public a avertizat asupra efectelor unor modificări, care vor duce la blocarea unor anchete. Modificarea unor soluţii legislative trebuie să ţină cont de consecinţe în planul punerii lor în aplicare, subliniază procurorii.
 
„În acest stadiu al dezbaterii publice, Ministerul Public consideră că trebuie reevaluate cu atenţie acele soluţii legislative care ar putea impieta asupra bunei desfăşurări a urmăririi penale, dintre care enumerăm imposibilitatea folosirii înregistrărilor făcute de alte persoane privind propriile lor convorbiri, ori a altor înregistrări legal efectuate (cum ar fi cele prin camerele de supraveghere din spaţii publice) (...)“, precizează Parchetul General.
 
Anchetele grele rezolvate cu ajutorul imaginilor video 
 
Anchete grele rezolvate de poliţişti ar fi fost compromise dacă în Codurile Penale ar fi fost incluse modificările pe care parlamentarii vor să le aducă legilor justiţiei. Cazul în care este implicat poliţistul pedofil Eugen Stan este unul fără precedent pentru Poliţia Română. La fel şi scandalul declanşat de ororile comise de el asupra minorilor sau a femeilor care i-au căzut victime de-a lungul timpului. Anchetatorii au reuşit să-l captureze pe pedofil după ce acesta a fost recunoscut chiar de colegii săi din imaginile video ale unei camere stradale, după ce atacase  doi copii în liftul unui bloc din cartierul Drumul Taberei. 
 
Tot imaginile video ale unor camere amplasate în locuri publice i-au ajutat pe anchetatori să probeze şi alte fapte ale lui Eugen Stan. Este vorba de un atac al agresorului produs în 2016 asupra unei femei în scara unui bloc. Alte imagini video, din 2015, l-au surprins pe Eugen Stan în timp ce pândea trei fete minore care se pregăteau să intre într-un lift. În imagini se vede cum pedofilul o pipăia pe una dintre copile, în timp ce aceasta încerca să coboare pe scară. Pe cea de-a doua fetiţă a luat-o în braţe şi a sărutat-o. Atunci, individul purta uniformă.
 
Un alt caz recent de mare impact, rezolvat de imaginile video este cel al piromanului care a terorizat sectorul 1 al Capitalei. Până să fie prins, bărbatul a reuşit să incendieze nu mai puţin de opt maşini, dar şi scara unui bloc. Pus în faţa probelor video, individul şi-a recunscut faptele.
 
Crima de la metrou, care a şocat întreaga ţară, este un alt exemplu grăitor. Magdalena Şerban a fost surprinsă în imagini de camerele de luat vederi de la staţia Costin Georgian şi Dristor 1, în timp ce împinge pe şinele de tren două tinere nevinovate. Din păcate, deşi poliţiştii au vizionat imaginile, crima de la Dristor nu a putut fi împiedicată. Cu ajutorul imaginilor, criminala a fost, ulterior, identificată şi prinsă. 
 
Principalele propuneri de modificare a Codurilor
 
• Revizuirea sentinţelor definitive
 
Dacă unul dintre judecătorii care au dat sentinţa nu a şi semnat motivarea acesteia, procesul se reia sau, dacă sentinţa este definitivă, dosarul se revizuieşte.
 
• Liberarea condiţionată
 
Parlamentarii propun reducerea de la două treimi la jumătate a fracţiei de executare a pedepsei înaintea liberării condiţionate.
 
• Denunţătorii
 
Pot beneficia de reducerea la jumătate a pedepselor în propriile dosare doar cei care denunţă în termen de 6 luni de la comiterea faptei denunţate, indiferent care este aceea.
 
• Respectarea „prezumţiei de nevinovăţie”
 
Parchetele vor avea interdicţie de a comunica public despre anchete pe rol sau aflate în cameră preliminară, fără posibilitatea emiterii unor comunicate  de puneri sub acuzare, inculpări, trimiteri în judecată. Declaraţiile suspectului sau inculpatului se înregistrează obligatoriu audio, cel puţin, sub sancţiunea nulităţii. Mandatul de percheziţie trebuie să cuprindă clar bunurile sau documentele căutate, sub sancţiunea nulităţii. Dacă se găsesc probe privitoare la alte infracţiuni, acestea se distrug. Sechestrul pe bunuri nu poate fi menţinut mai mult de un an în timpul urmăririi penale sau 3 ani în total.  
 
• Atribuţii restrânse pentru procurori
 
Procurorii nu mai pot cere de la bănci date financiare ale unor persoane fără mandat de la judecător, nu mai pot ridica de la percheziţii bunuri sau probe care vizează fapte ce nu sunt prevăzute în mandatul pe care îl au (trebuie să ceară alt mandat), nu pot folosi în dosare pentru infracţiuni ordinare înregistrări obţinute în baza Legii siguranţei naţionale pentru fapte de terorism.
 
citeste totul despre: