Admitere Medicină 2015. „Ca să rămân în ţară, aş vrea măcar 1.000 de euro salariu“

Tinerii care au susţinut examenul de admitere la Universitatea de Medicină din Bucureşti spun că pentru a nu emigra în Occident ar trebui ca statul să mărească salariile din sistemul sanitar. Rezultatele admiterii vor fi publicate, joi, în jurul orei 12.00.

Peste 4.500 de tineri au trecut miercuri prin focurile examenului de admitere la Medicină, una dintre cele mai grele, dar şi cele mai căutate specializări din învăţământul superior. Este facultatea care aduce şi cea mai mare implicare în rândul părinţilor, care trăiesc momentul ca pe o chestiune de viaţă şi de moarte. „Cum să nu ai emoţii? Fiecare vrea să-şi vadă copilul doctor”, mărturisea o femeie venită tocmai de la Bacău.

Din cauza aglomeraţiei, Bulevardul Eroilor Sanitari, pe care se află Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, a fost împrejmuit de jandarmi cu garduri de fier. Sute de oameni au înfruntat canicula pentru a-şi aştepta copiii la ieşirea din examen. Unii s-au ciondănit cu forţele de ordine pentru că nu erau lăsaţi să se apropie de poarta facultăţii: „Lăsaţi-ne să ne uităm, nu vedeţi în ce tensiune trăim?”. „Care tensiune, doamnă?”, s-a mirat un jandarm mare cât un urs. Istovită de căldură, femeia l-a privit uimită: „Care tensiune? Dacă mă întrebaţi înseamnă că nu sunteţi părinte”.

Primii ieşiţi din examen au anunţat că subiectele sunt grele şi au sădit panică peste mulţimea din stradă. „Ce-o fi pe-al nostru, săracu!”, se auzea oftând câte o femeie. Bărbaţii îşi încurajau nevestele: „Ăştia n-au fost pregătiţi, de aia au ieşit repede aşa”. „Dacă nu sunt pregătiţi, să stea acasă! Să nu mai panicheze lumea!”.

Admitere Medicină 2015. „N-am dat la Medicină ca să mă îmbogăţesc“

Până la urmă, n-a fost chiar atât de rău. Majoritatea tinerilor au ieşit optimişti din examen, căutându-şi cu privirea părinţii care le făceau cu mâna din ţarcurile păzite de jandarmi. Cei mai îndrăzneţi au dat interviuri la televiziuni, explicând de ce au ales Medicina şi ce vor să facă după ce vor absolvi. Alin Scarlat, tânăr din Bucureşti, a declarat: „Mi-am dorit să intru la Medicină pentru că îmi place şi m-am pregătit câte cinci-şase ore pe zi timp de un an. Sunt hotărât să plec în Germania şi să profesez acolo după absolvirea facultăţii. Sunt condiţii mai bune şi salarii mai mari. Ca să mă gândesc să rămân în ţară, cred că salariul ar trebui să fie, pentru început, de măcar 1.000 de euro pe lună”. Bogdan, un alt băiat care tocmai ieşise din examen, a spus că s-a interesat deja şi intenţionează ca după terminarea studiilor să plece în Marea Britanie: „Simt că în România profesia de medic nu este suficient de respectată”.

Atracţia pe care Occidentul o exercită asupra absolvenţilor de Medicină este marea spaimă a părinţilor: „Îl ţii în şcoală şi după aia te trezeşti că se duce cât o vedea cu ochii”. Şi profesorii sunt dezamăgiţi, în frunte cu Ioanel Sinescu, rectorul Universităţii „Carol Davila”: „Din păcate, unii se gândesc să plece imediat după licenţă. E deprimant să ştii că investeşti atât în pregătirea lor şi atunci când îi formezi, ei nu mai sunt”.

Însă nu toţi cei care s-au înscris la Medicină se gândesc să emigreze în Occident. Numărul celor hotărâţi să rămână acasă este cel puţin la fel de mare ca al celor care se gândesc să plece. Cristian Năstase spune că a ales Medicina din pasiune şi nu va pleca din ţară: „Mie îmi place România şi vreau să rămân aici. Ştiu că e greu, am fost în spitale şi am văzut cum arată, dar sunt optimist că lucrurile se vor schimba în bine. Fiecare dintre noi trebuie să contribuie la asta. Dacă o să plecăm toţi în Occident, cine o să mai facă schimbarea?”.

Maria, o fată cu părul prins în coadă, este întrebată de reporteri dacă nu este descurajată de salariile mici pe care le oferă sistemul sanitar din România. Se enervează: „Eu nu am dat la Medicină ca să mă îmbogăţesc, vreau să  mă fac doctor pentru că îmi doresc asta de când eram copil. Vreau să ajut oameni. Şi cred că se poate trăi şi în România, sunt convinsă că nu o să mor de foame”.

Admitere Medicină 2015. Subiectele au fost relativ grele anul acesta la UMF Bucureşti

 Rezultatele la admitere se afişează joi la 12.00, testele fiind corectate de trei ori înainte de comunicarea notelor, pentru a nu se face nicio greşeală la corectură, a explicat pentru „Adevărul” rectorul UMF „Carol Davila”, academicianul Ioanel Sinescu. Concurenţa la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti anul acesta este de 4,5/loc.

Subiectele au fost de dificultate medie spre grea anul acesta, apreciază profesorii. Cei peste 3.700 de candidaţi au avut de susţinut teste-grilă la Chimie, Biologie şi Fizică, cea mai mare pondere în aceste teste interdisciplinare având-o Biologia. Cei mai mulţi dintre candidaţi, în jur de 2.300, au dat admiterea la Facultatea de Medicină.
Profesoara de Biologie Nicoleta Oprea, cu o experienţă îndelungată în predarea anatomiei şi fiziologiei la Şcoala Sanitară Postliceală "Carol Davila", spune că grilele au fost structurate pe mai multe niveluri de dificultate, pornind de la întrebări simple, până la cele mai grele.

„Nivelul de dificultate este ridicat prin numărul mare de grile de tip «complement grupat». Considerăm grile de nivel simplu cele la care răspunsurile corecte sunt fraze direct din carte, necesitând doar cunoaşterea manualului, adică o pregătire de nivel mediu. Aceste grile acoperă cam 60% din probe şi nu prezintă capcane. Grilele de nivel mediu spre complicat sunt cele de fiziologie, care necesită operaţiuni suplimentare de gândire şi asociere între noţiuni din mai multe lecţii şi înţelegerea profundă a materiei şi a modului în care funcţionează organismul. Acest tip de grile acopereau cam 25% din test. Restul au fost grile cu nivel ridicat de dificultate, care necesită subtilitate şi o pregătire temeinică, o apreciere profesionistă şi capacitate de sinteză a informaţiei”, a apreciat profesoara Oprea. În concluzie, pentru partea de biologie, un candidat cu pregătire medie nu ar fi putut obţine punctajul de trecere, mai spune profesoara.

„Un elev mediu pregătit obţine probabil un puntaj de 35-40 de puncte (insuficient pentru admitere) din 60 la Biologie. Pentru un  punctaj de minimum 50 până la 55  (care garantează reuşită) fiind necesară o pregătire îndelungată, profundă, o cunoaştere temeinică a manualului, dar şi a organismului uman în ansamblu. Desigur, Biologia are numai ponderea de 60%, restul revenind Chimiei sau Fizicii, la alegere”, a adăugat profesoara de Biologie.

În ceea ce priveşte Chimia, profesoara Camelia Beşleagă de la Colegiul Naţional „Mihai Viteazul” din Bucureşti spune că subiectele  au fost dificile numai pentru cine nu a învăţat. „Subiectele nu sunt mai grele decât în anii trecuţi, sunt unele întrebări care se reiau. Nivelul este unul mediu şi nu sunt capcane. În principiu, subiectele sunt asemănătoare cu cele de la simularea admiterii”, a apreciat Beşleagă, care a adăugat că cele mai grele subiecte de admitere la Medicină din ultimii ani au fost în 2013.