Rasismul în România interbelică. Profesor la Oxford: „Publicul va putea vedea această cercetare pentru prima dată“

Rasismul în România interbelică. Profesor la Oxford: „Publicul va putea vedea această
cercetare pentru prima dată“

Francisc Rainer făcând măsurători antropologice în Fundul Moldovei, 1927  FOTO: Arhiva Francisc Rainer, Bucureşti

O expoziţie despre cercetarea antropologică din România anilor ’30 se va organiza pe 24 martie la Muzeul de Artă Populară ”Dr. Nicolae Minovici” din Bucureşti. Manifestarea, ”Ştiinţă şi etnicitate. Cercetarea antropologică în România anilor ’30”, este organizată de Marius Turda, profesor la universităţile Oxford şi Oxford Brookes, şi profesorul Maria Techler-Nicola din Viena, istoricul Adrian Majuru din Bucureşti.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Este pentru prima dată când publicul românesc va putea vedea această cercetare care în anii interbelici a reprezentat forma ştiinţifică a discuţiei despre naţiune şi etnicitate. Unele dintre materiale, cum ar fi cel despre Institutul de Biologie Rasială Ion Antonescu este complet inedit!“, declară, pentru „Adevărul“, profesorul Marius Turda.

Potrivit acestuia, în perioada interbelică, naţiunea a fost descrisă drept „o entitate biologică“, iar teorii rasiale despre destinul istoric al popoarelor s-au promovat în rândul intelectualilor şi al elitei politice.
 
Expoziţia este posibilă datorită colaborării dintre Muzeul Municipiului Bucureşti, Muzeul de Istorie Naturală din Viena, Centrul pentru Ştiinţe Umane Medicale/Centre for Medical Humanities de la Universitatea Oxford Brookes University din Anglia, Universitatea Oxford din Marea Britanie, Consiliul de Cercetare pentru Arte şi Ştiinţe Umaniste/Arts&Humanities Research Council din Anglia.
 
Organizatorii expoziţiei şi-au propus să explice publicului ce înseamnă antropologie, istoria antropologiei sperând că o cunoaştere a semnificaţiei celor două concepte va ajuta la înţelegerea perioadei interbelice şi din prisma dezbaterilor de atunci despre identitatea naţională şi specific etnic.
 

Marius Turda spune că expoziţia de la Bucureşti, al cărui curator este, cuprinde trei părţi: o prezentare generală a antropologiei fizice din interbelic şi o descriere a acelor metode de clasificare rasială, o prezentare a grupurilor etnice din România interbelică pe regiuni istorice, respectiv discuţii despre cercetarea antropologică din anii ’30. 

Specialiştii participanţi vor vorbi despre începuturile antropologiei în România, despre şcolile româneşti de antropologie din Bucureşti, Cluj şi Iaşi, dar şi despre cercetarea austriacă în Banat şi cea a şvabilor din Ardeal. Vor fi abordate şi subiecte precum anti-rasismul în antropologie şi rasismul la începutul anilor ’40.

Potrivit muzeulbucurestiului.ro, cercetările antropologice despre rasism şi comunităţi etnice în România au luat amploare în anii 1930: 

„În acest context, conceptul de rasă a evoluat de la un termen tehnic, cu care oamenii de ştiinţă au explicat lumea naturală şi prin intermediul căruia a fost explicată diversitatea fizică a umanităţii - rasa ca specie şi subspecie - , către un termen care definea caracteristicile unui grup etnic specific - rasa ca naţiune. Treptat s-a format o adevărată obsesie pentru găsirea caracteristicilor biologice ale românului, germanului, ungurului şi aşa mai departe.

Antropologii au încercat să găsească specificul biologic al individului, măsurând cutiile craniene, înălţimea, analizând culoarea ochilor şi a părului, completând formulare genealogice.

Azi însă aceste cercetări antropologice sunt prea puţin cunoscute; ele nu se predau în şcoli, iar mulţi istorici ai perioadei interbelice adesea le ignoră“.

Manifestarea va prezenta şi cercetarea făcută, în 1933 şi 1934, de către austriecii Josef Weninger, Margarete Weninger, Eberhard Geyer, Dora Maria Könner, Robert Routil şi Albert Harrasser în satul şvăbesc Marienfeld (Teremia Mare) din Banat. Materialul despre cercetarea acestora a fost pus la dispoziţie de către Muzeul de Istorie Naturală din Viena şi va fi prezentat pentru prima dată în România.

Cercetarea antropologilor austrieci va fi urmată de prezentarea problemelor biologice ale saşilor ardeleni din prisma cercetărilor făcute de Heinrich Siegmund, Alfred Csallner şi Wilhelm Schunn, respectiv de filmul artistei Nicole Prutsch despre cercetarea din Marienfeld, apărut în 2013. 


Afişul evenimentului

Mai puteţi citi:

Povestea românului care a fondat un institut la faimoasa universitate Oxford: „Tendinţa de a-i defini pe români ca fiind «ceilalţi» a fost dureroasă pentru mulţi“

BREXIT Istoric român, cetăţean britanic: „E foarte posibil ca 24 iunie 2016 să intre în istorie ca ziua în care a început dezmembrarea UE şi a Regatului Unit“

 

 

 

citeste totul despre: