OPINIE Densitate - acces la infrastructura şi dotări publice

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

De ce vorbim despre densitate? În primul rând trebuie cunoscut faptul că acest concept se află în strânsă legătură cu modul de viaţă, calitatea locuirii şi gradul de atractivitate al oraşului.

Ce este defapt „densitatea”? Conform Dicţionarul explicativ al limbii române densitatea (DENSITÁTE, densităţi, s. f. ) este mărimea fizică definită prin raportul dintre masa şi volumul unui corp. În domeniul planificării spaţiale, termenul de densitate urmăreşte fie proporţia dintre spaţiul construit şi cel neconstruit, dintre numărul populaţiei şi un anumit teritoriu, fie dintre numărul de locuinţe şi unitatea de suprafaţă.

Ştiaţi că „densitatea” reprezintă unul dintre subiectele cel mai dezbătute în domeniul urbanismului?

Încă de la începutul sec. al XX-lea, „densitatea” a fost obiectul multor principii de planificare urbană, precum planul Cerda pentru dezvoltarea Barcelonei până la modelul englez de oraş grădină. Un exemplu foarte cunoscut este comparaţia dintre Atlanta şi Barcelona care arată în mod evident de ce este densitatea atât de importantă. Ambele oraşe au o populaţie similară, dar Atlanta are o suprafaţa construită de 26 de ori mai mare decât suprafaţa construită a Barcelonei. Datorită faptului că Barcelona este atât de compactă, în jur de 20% dintre călătoriile zilnice sunt făcute pe jos, iar 60% din populaţia oraşului locuieşte la maximum 600 de metri (mai puţin 10 minute de mers pe jos) de o staţie de metrou şi 30% dintre călătoriile zilnice sunt efectuate cu metroul, pe când în Atlanta, foarte puţini oameni merg pe jos la serviciu.

De asemenea, studii recente au arătat că, în vederea atingerii unei calităţi a densităţii, planificarea urbană trebuie să urmărească anumite atribute obiective (fizice) cât şi subiective. Atributele obiective vizează accesele, circulaţiile, tipologiile de locuinţe, orientarea, spaţiile comune interioare şi exterioare. Atributele subiective sunt intimitatea, flexibilitatea, spaţialitatea, relaţia cu natura şi sentimentul de siguranţă şi securitate care sunt date de atmosferă şi de percepţia spaţiului.

Reprezintă calitatea slabă a locuirii o problemă a Bucureştiului?

Municipiul Bucureşti a cunoscut în ultimele decenii o dezvoltare necontrolată pe orizontală numită „urban sprawl”.

Dezvoltarea imobiliară haotică a condus la apariţia multor cartiere rezidenţiale în zone slab deservite de dotări publice sau în zone periferice ale oraşului unde acestea lipsesc.

Cauzele? Preţurile ridicate ale terenurilor, dar şi resursele mici de teren disponibile din zona centrală au determinat alegerea acestor zone pentru dezvoltările rezidenţiale de către dezvoltatorii imobiliari, iar pentru locuitori motivul alegerii acestor zone îl reprezintă preţul accesibil al locuinţelor.

Pe lângă faptul că spaţiile periferice pot fi atractive pentru unii locuitori ai oraşului care îşi doresc mai multă suprafaţă verde şi un grad mai redus al poluării faţă de centru, trebuie menţionată problema legată de infrastructura slab dezvoltată. Pentru a beneficia de acestea, locuitorii întâmpină însă probleme legate de lipsa infrastructurii rutiere, tehnico-edilitare, a dotărilor în proximitate, lipsa mijloacelor de transport în comun şi implicit durata mare  de mers (timpul petrecut în trafic).

hnjgh

Foto: Linked Hybrid / Steven Holl Architects

Ce soluţii pot aduce planurile urbanistice zonale?

Documentaţiile de urbanism de tip plan urbanistic zonal, întocmite pentru fiecare sector al Bucureştiului în parte, vin în rezolvarea acestor probleme menţionate mai sus. În vederea soluţionării acestei disfuncţionalităţi se urmăreşte controlarea dezvoltării pe orizontală şi promovarea unor dezvoltări pe verticală a oraşului spre o densitate mare a locuirii, unde situaţia din teritoriu o permite.

Mai mult, printre propunerile privind infrastructura rutieră şi transportul public pentru zonele mai puţin dezvoltate ale oraşului se urmăreşte creşterea accesibilităţii şi conectivităţii în teritoriu, implicit asigurarea reducerii timpilor petrecuţi în trafic.

De asemenea, reglementarea zonelor funcţionale în zonele mai puţin dezvoltate va ţine cont de principii urbanistice de bază şi politici cum ar fi dezvoltarea unor poli de activităţi economice în relaţie cu potenţialul zonei şi intrastructura de transport, distribuirea zonelor de dotări de interes public în raport cu densitatea locuirii, uniformizarea şi armonizarea zonelor funcţionale.

Concluzie

În concluzie, unul dintre scopurile majore ale planurilor urbanistice zonale este acela de a crea cadrul dezvoltării urbane echilibrate pe verticală, de a creşte densitatea locuirii şi a dezvolta dotările publice urbane, lucru ce va avea numeroase efecte pozitive la nivelul tuturor locuitorilor din Bucureşti.â

Dezvoltarea pe verticală poate aduce beneficii în oraşul tău.

Articol de Virgil Profeanu

Bibliografie:

Dicţionarul explicativ al limbii române (ediţia a II-a revăzută şi adăugită), Academia Română, Institutul de Lingvistică, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2009

PER FERNANDEZ, Aurora. et al. Why Density? Debunking the myth of the cubic watermelon, a+t architecture publishers, 2014

Sursa imaginilor: "Linked Hybrid / Steven Holl Architects" 09 Sep 2009. ArchDaily. Accessed 25 Feb 2020. ISSN 0719-8884

București



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite