De ce în Bucureşti „nu se poate”

„Pistă” de biciclete în Bucureşti

În ultimii ani am auzit tot felul de opinii ciudate despre motivele pentru care regulile de planificare a oraşelor civilizate nu se aplică în Bucureşti. Sunt de acord cu unul singur: avem nevoie de edili competenţi.

În Bucureşti există foarte puţini oameni care nu ştiu că politica administraţiei a fost de a încuraja utilizarea transportului motorizat. Astfel, în loc să se aplice strategiile experţilor, bugetele oraşului s-au îndreptat spre proiecte avantajoase pentru diverşi ”regi ai asfaltului” şi dezastruoase pentru locuitori.

În acest moment, ”lipsesc” din oraş peste 60 de clădiri de parcări supraterane şi subterane, care, conform strategiei de parcare, ar fi trebuit sa fie construite în perioada 2009-2015. Graficul poate fi consultat în documentul oficial, la pagina 37.

Închide ochii şi închipuie-ţi cum ar arăta oraşul cu mai puţin de 60.000 de maşini pe străzi, atâtea câte ar fi trebuit să fie în cele peste 60 de parcări construite. Nu-i aşa că, dacă n-ar fi fost maşini parcate pe marile bulevarde, pe Iuliu Maniu s-ar fi circulat mai bine ? Sau pe Mihai Bravu ?

Acum deschide ochii. Ar mai fi fost nevoie de pasajul de la Mihai Bravu sau de penetraţia de la Ciurel dacă spaţiul de circulaţie n-ar fi folosit ca parcare ?

Ca să o spun direct: banii pentru realizarea celor (minim) 60 de parcări subterane sau supraterane au fost direcţionaţi către proiecte care au agravat situaţia traficului în Bucureşti.

Iar transportul alternativ, care ar fi putut contribui la reducerea traficului motorizat individual, este descurajat tocmai de maşinile parcate care acum ocupă trotuarele şi benzile de circulaţie.

În lipsa alternativei de transport este normal că bucureştenii aleg să se deplaseze cu autoturismele. Însă această situaţie ne creează mari probleme: mii de victime ale accidentelor de circulaţie, zeci de mii de victime ale bolilor asociate sedentarismului şi milioane de oameni expuşi poluării aerului. Sunt doar câteva motive pentru care bucureştenii trebuie să fie interesaţi de modul în care oraşul este administrat.

Edilii oraşelor civilizate ştiu că bicicleta este cel mai eficient mod de deplasare în condiţiile congestiilor urbane. Este vorba despre eficienţa energetică, despre costuri, spaţiul ocupat şi viteză, superioară transportului motorizat la orele de vârf.

De aceea, oraşele europene acordă o atenţie deosebită infrastructurii pentru biciclete. În Bucureşti, dupa ce s-au cheltuit sume imense, lungimea pistelor pentru biciclete este mai mică de 6 km. Iar proiectele viitoare se anunţă la fel de dezastruoase.

OPTAR a realizat un raport în care prezintă situaţia infrastructurii pentru biciclete şi a analizat problemele cu care se confruntă cei care şi-ar dori să utilizeze mai des bicicleta în oraş. Vă recomand să citiţi acest document. Este posibil să găsiţi acolo motivele pentru care în Bucureşti ”nu se poate”.

Documentul poate fi descarcat de aici pana pe 31 martie 2015 sau poate fi consultat on-line.

Marian Ivan
membru fondator al OPTAR

Dacă locuieşti în Bucureşti şi vrei să militezi pentru drepturile bicicliştilor şi cele ale pietonilor izgoniţi de pe trotuare, te poţi înscrie în grupul Facebook.

Daca nu locuieşti în Bucureşti dar vrei să susţii demersurile bicicliştilor şi pietonilor bucureşteni, te poţi înscrie pe pagina Facebook.

Indiferent de localitatea în care trăieşti, dacă susţii munca noastră, te poţi înscrie ca membru simpatizant al OPTAR. Nu durează mai mult de un minut !

Despre realizările asociaţiei noastre sau ale partenerilor noştri poţi afla dacă te înscrii pe pagina Facebook a OPTAR