Obligaţia de a adopta aceste măsuri a apărut odată cu dezvoltarea Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă, care au ca obiectiv strategic Accesibilitatea, prin punerea la dispoziţia tuturor cetăţenilor a unor opţiuni de transport care să le permită să aleagă cele mai adecvate mijloace de a se deplasa spre destinaţii şi servicii.

Neasigurarea unor rute accesibile tuturor categoriilor de pietoni, înseamnă că Planurile nu îşi ating obiectivul şi, în consecinţă, nu pot rezolva problema congestiilor urbane. Acest tip de strategie pune accent pe promovarea deplasărilor nemotorizate în defavoarea celor motorizate. Soluţiile sunt cunoscute şi aplicate de peste jumătate de secol, în majoritatea oraşelor din lume.

În România, deoarece combustibilul era raţionalizat iar indicele de motorizare a fost scăzut înainte de 1989, congestiile urbane au aparut relativ recent. Cu toate că a existat o legislaţie care ar fi permis ca situaţia să nu se agraveze, neaplicarea ei a ajuns „regulă”. Astfel, lipsa unor alternative de deplasare, aşa cum este mersul pe jos, a forţat locuitorii să utilizeze în exces autoturismele în interiorul oraşelor.

Blocarea trotuarelor de maşinile parcate ilegal şi lipsa siguranţei forţează tot mai mulţi părinţi să meargă cu copiii la şcoală cu maşina, deplasările pietonale devenind tot mai rare. În oraşele europene care au făcut studii pe această problemă s-a constatat că aproximativ 50% din traficul rutier era generat de deplasări spre, sau dinspre, unităţile de învăţământ. Similar, oferirea de alternative pentru ca şcolarii să se deplaseze în siguranţă la şcoală ar putea reduce congestiile urbane în oraşe.

Soluţia este confirmată de studiile realizate în Bucureşti, care au determinat faptul că 45% dintre călătoriile din Bucureşti sunt mai scurte de 3 km.

Dar, în cazul persoanelor cu dizabilităţi, neasigurarea unor spaţii accesibile înseamnă obligarea acestora să rămână captive în propriile locuinţe. În termeni juridici, cei vinovaţi de acest lucru se fac vinovaţi de discriminare.

Tocmai de aceea, OPTAR a solicitat Consiliului Naţional pentru Combaterea Disciminării să-i sancţioneze pe cei vinovaţi. Cei care doresc să sprijine asociaţia pentru a depune probele care dovedesc neaplicarea legii, o pot face foarte uşor: trebuie realizate fotografii în spaţiul public care să demonstreze că persoanele cu dizabilităţi nu pot accesa spaţiul public. Pentru ca voluntarii să ştie exact ce anume trebuie să fotografieze, OPTAR a realizat un ghid care explică paşii care trebuie urmaţi.

Un oraş accesibilizat înseamnă un oraş mai sigur, cu o calitate a vieţii mai bună pentru toţi locuitorii.

OPTAR (Organizaţia pentru Promovarea Transportului Alternativ în România) este o asociaţie care susţine dezvoltarea mobilităţii urbane prin oferirea de alternative viabile de deplasare pentru cetăţeni, indiferent cum aleg să se deplaseze: pe jos, cu bicicleta, cu transportul public sau cu autoturismul.

Sesizarea trimisă CNCD: https://goo.gl/Xb7QTK

Ghid pentru voluntarii din Bucureşti, Braşov, Constanţa,  Iaşi, Galaţi, Timişoara, Craiova, Ploieşti şi Cluj-Napoca: https://goo.gl/ddAfQ5

Marian Ivan - membru cofondator al OPTAR

Dacă locuieşti în Bucureşti şi vrei să militezi pentru drepturile bicicliştilor şi cele ale pietonilor izgoniţi de pe trotuare, te poţi înscrie în grupul Facebook.

Daca nu locuieşti în Bucureşti dar vrei să susţii demersurile bicicliştilor şi pietonilor bucureşteni, te poţi înscrie pe pagina Facebook.

Indiferent de localitatea în care trăieşti, dacă susţii munca noastră, te poţi înscrie ca membru simpatizant al OPTAR. Nu durează mai mult de un minut !

Despre realizările asociaţiei noastre sau ale partenerilor noştri poţi afla dacă te înscrii pe pagina Facebook a OPTAR