VIDEO Balta Văcăreşti. ONG-uri: Parcul ar pune Bucureştiul în faţa Berlinului. Proprietari: ideea este frumoasă, dar după despăgubiri. Cât costă rezervaţia
0
”Adevărul” continuă seria de articole din dosarul Balta Văcăreşti cu detalii incredibile despre ce potenţial are locul, dar şi despre necazul proprietarilor care se luptă de peste 20 de ani pentru a obţine ce este al lor. Tot în cadrul articolului de astăzi aflăm cât ar costa ca parcul să fie amenajat, cine ar putea da banii şi cât ar dura ca să se deschidă.
Câteva asociaţii non-guvernamentale de mediu şi o revistă de profil au descoperit şi au mediatizat, în urmă cu un an, ceea ce pare a fi o dovadă vie că natura, în final, învinge. Dovada, sub forma unui teren de peste 180 de hectare de spaţiu verde pe alocuri mlăştinos şi cu circa 80 de hectare de luciu de apă, ar fi chiar un adevărat centru de biodiversitate unde s-ar putea dezvolta un parc natural. De altfel, la începutul lunii iunie, Academia Română, în urma unui studiu propriu, a decis că este recomandat ca locul să devină protejat de lege şi a dat aviz favorabil pentru ca zona Văcăreşti din Capitală să devină parc natural.
Pornind de la această realitate „Adevărul” a făcut, într-un dosar desfăşurat în câteva articole ce vor fi publicate în mai multe zile, o analiză a locului pe de-o parte şi a potenţialului real, pe cealaltă parte. Nici proprietarii nu au fost ignoraţi.
În timp ce statutul proprietarilor nu este, din păcate, clarificat de către autorităţi, există totuşi o variantă pentru felul în care ar putea fi amenajat parcul odată ce va fi declarat parc natural, respectiv arie protejată. Cu toatea astea, este vorba doar de o propunere, iar hotărârea o vor putea lua numai persoanele avizate.
”Văd acest proiect ca pe o construcţie colectivă, de echipă, care implică de la cei care au descoperit potenţialul, la cei care au făcut documentarea, la autorităţi şi până la presă, este o colaborare istorică. Toate parcurile din Bucureşti au fost create într-un regim monarhist sau unul comunist. După Revoluţie, s-au distrus circa 2.000 de hectare de spaţiu verde, adică circa jumătate. Ceea ce vom face noi împreună va fi cel mai mare parc din Bucureşti şi primul parc natural din România dintr-o zonă urbană”, explică fotograful Helmut Ignat, unul dintre cei din grupul de iniţiativă.
Parcul natural Văcăreşti, o soluţie pentru spaţiul verde
Ignat este de părere că această realizare ar însemna o soluţie viabilă pentru ca Bucureştiul să se aproprie de limita cerută de Uniunea Europeană de spaţiu verde pe cap de locuitor.
Din cei 400 de hectare de care Bucureştiul mai are nevoie conform normelor europene, s-ar rezolva jumătate. În prezent cifra oficială este de 23 de metri pătraţi pe cap de locuitor.
Pe lângă aspectul imediat, fotograful este de părere că avem nevoie de un parc natural pentru că asta este şi tendinţa mondială. Toate oraşele importante aduc biodiversitate în interior şi crează astfel de parcuri naturale. Unele ţări au apucat să prezerve bucăţi de parcuri şi acum le măresc, alţii profită de locuri aflate în paragină, cum ar fi Văcăreştiul, şi altele le crează de la zero.
Parcul natural Văcăreşti ar pune Bucureştiul înaintea Berlinului
Ceea ce este important de menţionat şi care a trezit un entuziasm atât de puternic oamenilor de ştiinţă este faptul că, dacă ar deveni parc natural, atunci Bucureştiul ar fi propulsat chiar în faţa unor capitale vest-europene ca Berlin sau Londra. Potenţialul este uriaş.
Balta Văcăreşti - un reportaj video exclusiv din sălbăticia din centrul Bucureştiului
De exempliu, în oraşul francez Grenoble există parcul urban Ouagatougou care a fost construit de la zero. Zona umedă are 4.700 de metri într-un parc de un hectar, doar că autorităţile au investit 1.700.000 de euro pentru a face un sistem care colectează apa pluvială de pe acoperişuri şi străzi şi să întreţină zona umedă.
Un alt exemplu poate fi Trin Warren Tam-Boore Wetland, o zonă umedă din cadrul parcului Royal Park din Melbourne, Australia, ce măsoară 170 de hectare. Un alt exemplu, poate chiar mai apropiat de ce ar putea deveni balta Văcăreşti, este Mica Amazonie din oraşul francez Nantes, care măsoară 19 hectare şi este înconjurată complet de clădiri.
Oraşele unde industria a pierdut în faţa naturii
Există însă şi exemple extreme, unde autorităţile efectiv au transformat zone industriale şi le-au redat naturii, iar acolo natura a făcut ce ştie cel mai bine: a renăscut. Un astfel de exemplu este Houtan Park din Shanghai, un parc de 14 hectare construit pe locul unei zone industriale dezafectate. Sau poate şi mai impresionant este gara Schoneberger Sudgelande din Berlin. Aici, o gară construită în 1898 şi părăsită în 1952 s-a transformat într-un superb parc natural de 18 hectare - Jungla Urbană din Berlin.
Parcul natural din Londra London Wetland Center FOTO Helmut Ignat
Cu toatea astea însă, unul dintre modele mondiale după care oamenii de ştiinţă cred că parcul natural ar putea fi construit este Londond Wetland Center. Aici au existat patru bazine cu apă până în anul 2000, când s-a aprobat construirea unui parc natural. În cinci ani a fost construit şi în prezent este extrem de popular la nivel european, în 2012 fiind chiar declarat Cea mai Bună Rezervaţie din Regatul Unit.
”Ei au cărat pământ şi au adus sute de specii de plante, au creat de la zero, noi avem cea mai mare parte gata. Eu aş poziţiona Văcăreştiul între Costanera Sur din Buenos Aires care are 350 de hectare şi cel din Londra. Atât ca mărime, dar cât şi din punct de vedere conceptual. Eu văd Văcăreştiul ca un parc care ar oscila între educaţional şi parc lăsat complet liber, fără inteferenţa omului. Un alt avantaj este şi digul deja aflat acolo, care îţi oferă oportunitatea de a vedea totul de sus”, mai explică Helmut Ignat.
Parcul natural Văcăreşti, între turism şi educaţie
De o părere similară este şi Liviu Mihaiu, preşedintele Asociaţiei Salvaţi Delta şi Dunărea, un alt membru activ al grupului de iniţiativă. Potrivit lui, Văcăreşti are două componente: cea turistică, în sensul în care poate deveni obiectivul numărul unu din Bucureşti în faţa Casei Poporului şi a Centrului Vechi unde toţi turiştii străini trec, apoi ar exista şi beneficii pedagogice.
”În primul rând este un exemplu de urmat, un model pentru întreaga administraţie. La conveţia RAMSAR ţinută în Bucureşti anul trecut comisarul zonelor umede din toată lumea pur şi simplu a fost super încântat şi a recomandat cu vehemenţă ca acest parc natural în mijlocul Bucureştiului să existe. Şi din punct de vedere al lumii ştiinţifice există numai unanimitate şi urale”, explică preşedintele asociaţiei Salvaţi Delta şi Dunărea, care, în cadrul grupului de iniţiativă, se ocupă de partea de lobby.
Demersul către recuperarea naturii
Mihaiu este însă realist când vorbeşte de viitorul parc natural Văcăreşti, fiind conştient că demersul nu este unul uşor fiind multe aspecte de rezolvat.
„În paşii care trebuiesc urmaţi există o cohortă de proceduri şi anume: Apele Române, Primăria Sectorului 4, informarea proprietarilor, retrocedarea pământurilor dacă este cazul după legea 18 sau legea 10 şi rezolvarea litigiului cu concesionarul, litigiu pe care Ministerul Mediului îl poartă în instanţă de ani de zile. După ce se termină toate aceste proceduri, se purcede la proiectarea peisagistică a acestor 190 de hectare. La ora asta doar o parte mică, circa 30%, o reprezintă această explozie a naturii a lacului Văcăreşti”, completează Liviu Mihaiu.
Construirea parcului, făcut cu fonduri europene
În ceea ce priveşte latura financiară, Liviu Mihaiu este de părere că ar exista cel puţin două programe prin care România ar putea obţine fonduri pentru amenajarea ulterioară a parcului natural, cel de mediu, dar şi cel turistic.
Ca toţi ceilalţi implicaţi, Mihaiu nu este de acord ca proiectul să existe fără ca proprietarii de drept să-şi primească drepturile. ”Eu consider că proprietatea este sfântă în orice economie şi democraţie. Am spus întotdeauna că proprietarii trebuie despăgubiţi într-un fel sau altul chiar dacă devine parc natural, chiar dacă nu devine. Ei trebuie să fie despăgubiţi just şi conform legilor. Nu are nimeni niciun chef să încalce nicio virgulă din nicio lege pentru că altfel proiectul ar fi vulnerabil în justiţie şi nu-şi doreşte nimeni chestia asta. Există aliniate de lege care, în cazul parcurilor şi a siturilor naturale, pretind despăgubiri pentru proprietarii de terenuri în astfel de zone în care nu prea se poate construi foarte mult şi în care terenul nu se poate vinde sau dacă se vinde are acealaşi regim de parc natural şi pentru orice fel de proprietar”, a mai declarat Liviu Mihaiu.
Durata amenajării parcului natural: cel puţin trei ani
Potrivit preşedintelui Asociaţiei Salvaţi Delta şi Dunărea, ar fi nevoie de cel puţin trei ani pentru ca bucureştenii să-şi ducă micuţii prin rezervaţie şi să le explice natura fiecărei specii.
”Pentru a deveni parc natural nu ar fi foarte dificil. Este adevărat că din cauza birocraţiei va dura mai mult decât ar fi normal. S-ar putea ca în doi ani să se proiecteze şi să construiască, banii ar veni pe fonduri europene. Este adevărat că ar fi o estimare grăbită, lucrurile ar trebui să meargă foarte repede. Oamenii trebuie să ştie însă că nu se poate trece peste niciun punct pentru procedura de aprobare şi construire a acestui parc. În primul rând, până începe proiectarea şi construirea parcului, el trebuie păzit împotriva distrugătorilor, care dau foc, care vânează vulpi, vidre. Există riscul ca această biodiversitate să fie ameninţată”, a mai explicat Mihaiu.
Circa trei milioane de euro, pentru ca parcul să fie gata
Cu toate că nu s-a făcut un deviz al lucrărilor prin care acest parc ar fi gata complet, motiv pentru care nu se ştie exact ce lucrări hidrologice trebuie făcute, nici ce proiect peisagistic va câştiga acest concurs de amenajare, este greu să se facă o estimare.
”În orice caz vorbim de milioane de euro. Va depăşi, după părerea mea, trei milioane de euro. Parcul nu trebuie să se reducă la acea zonă care există acum, ea trebuie reconstruită şi renaturată pe întreaga suprafaţă a parcului. Biodiversitatea nu trebuie să-i dai mai mult de un an ca să se stabilească acolo definitiv. Până la urmă vorbim de un proiect care va rămâne aşa pentru totdeauna, nu cred că va exista o administraţie care, ulterior, să asaneze parcul doar ca să construiască zgârie nori”, conchide Mihaiu.
Ioan Marinescu este unul dintre cei patru proprietari care au obţinut terenul înapoi în instanţă
Ce cred proprietarii din Văcăreşti despre parcul natural
Reporterii „Adevărul” au discutat cu unul dintre proprietarii din Văcăreşti pentru a afla care este situaţia celor ca el. Ioan Marinescu este unul dintre cei circa 200 de proprietari care au teren aici, totuşi unul dintre puţinii oameni care au obţinut dreptul de proprietate asupra terenului în instanţă. În fapt, există patru astfel de cazuri.
”Terenul moştenit de mine, a fost cumpărat de bunicul meu în 1923. Avem un teren cu o suprafaţă de 4.000 de metri, fiind vorba de doi moştenitori, tatăl meu şi unchiul meu, care la rândul lor au avut câte trei copii. Deci acest teren se împarte la şase persoane care vor să aibă şi ei un loc de casă”, îşi începe povestea Ioan. La cei peste 60 de ani ai săi, omul pare slăbit de muncă, obosit de luptă. Are un dosar plin cu documente şi cu fotografii, a copilărit aici şi nu este dispus să renunţe la ce e al lui.
Potrivit lui, în 1988, pentru a începe aceste lucrări, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România a dat un decret de „aprobare unor măsuri pentru începerea execuţiei lucrărilor la obiectivul de investiţii Lac Văcăreşti a Municipiului Bucureşti”, adică nu unul de exproprieri. De altfel, decretul era clasificat ca Secret de Stat şi nici măcar nu a fost semnat de Ceauşescu. Ceea ce vorbeşte, dovedeşte, susţine cu documente.
Proprietarii nu au primit nimic
Marinescu susţine că toţi proprietarii au trebuit să-şi părăsească locuinţa, au predat cheile la ICRAL şi s-au mutat cu chirie la bloc. ICRAL au demolat clădirile, iar oamenii nu au primit niciun fel de despăgubire: ”nu au primit apartamente la bloc şi asta pentru că Ceauşescu nu dădea nimănui proprietăţi. Faptul că după revoluţie au fost cumpărate apartamentele, asta s-a întâmplat peste tot în ţară cu cei care stăteau în apartamente”.
După 1989 s-a dus la Primăria Sectorului 4, având actele originale de vânzare-cumpărare şi de proprietate unde a făcut o notificare solicitând să i se restituie proprietatea şi a aşteptat să se rezolve pe cale administrativă. De la Primăria locală dosarul s-a mutat la Primăria Capitalei unde dosarul a stat şapte ani în studiu şi în analize.
În acest timp, în 2003, Guvernul condus de Adrian Năstase a dat o Hotărâre de Guvern în care a concesionat acest teren. Decizia, cum era de aşteptat, i-a nemulţumit puternic pe proprietarii deja sătui de amânări şi aşteptări.
„Adrian Năstase a concesionat terenul, ilegal. Urma să construiască un hipodrom multifuncţional, un hotel de cinci stele şi un cartier rezidenţial. Guvernul Adrian Năstase, prin concesiunea făcută a demonstrat că au existat studii că aici se pot construi clădiri. E adevărat că acolo unde au săpat cu excavatoare şi există bălţi acolo lucrurile stau altfel. Dar acea zonă ar putea fi asanată. În ceea ce priveşte aceste râuri subterane, există într-adevăr nişte pârâuri subterane, dar nimic semnificativ, sunt destule părţi unde pământul este tare, bocnă”, explică Marinescu.
”Guvernul a făcut fals în declaraţii”
Proprietarul a 4.000 de metri pătraţi în zona unde ar trebui să se facă parcul natural spune că atunci când a fost concesionat, Guvernul s-a folosit de un fals în declaraţii şi în înscrisuri, în contractul de concesiune afirmându-se că terenul face parte din domeniul public al statului neavând însă un act normativ prin care acest teren să fi trecut din proprietatea unor persoane în proprietatea statutului. Acest lucru se poate face printr-un decret, dar acest decret nu ar fi existat nici până astăzi, spune Marinescu.
Nemulţumirea proprietarului terenului este aceea că, deşi instanţa judecătorească i-a dat dreptate, acesta nu poate profita de teren.
Condiţiile proprietarilor pentru a se face Parc Natural
Chiar dacă oamenii sunt sătui de problemele pe care le au şi sunt nervoşi că nici după 23 de ani nu au reuşit să se bucure de ce este al lor, sunt de părere că a face un parc natural în Văcăreşti nu este neapărat o idee rea, dar că vor să li se respecte drepturile.
”Ar fi frumos ca aici să fie un parc, dar să fie pe proprietatea statului şi nu pe cea a proprietarilor. Dacă va fi realizat, nu ştiu şi nu cred, având în vedere că în 23 de ani nu s-a realizat nimic. Probabil că aici se vor face nişte construcţii imobiliare. Toţi proprietarii ar fi de acord, dacă se respectă legea, să li se elibereze titlul de proprietate, să fie puşi în posesie şi după aceea urmează cele două variante: fie primesc compensaţii la preţul pieţii şi al zonei; fie expropriere, şi fiecare să primească bani pentru suprafaţa pe care o are în funcţie de preţul din grilele notariatelor, preţul zonei şi al pieţei. Dacă s-ar respecta aceste condiţii proprietarii nu au nimic împotrivă”, conchide Marinescu.
În următorul articol din dosar, vom afla despre Balta Văcăreşti din punctul de vedere al peşedintelui Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române, Dan Munteanu, dar şi din partea celui care a întocmit studiul de fundamentare depus la Academia Română, geologului Florin Stoican, preşedintele organizaţiei de mediu Kogayon din Horezu.
Pe aceeaşi temă:
Propunerea de a declara lacul Văcăreşti arie naturală protejată, avizată de Academia Română
Delta din mijlocul oraşului. Un întreg ecosistem ascuns în spatele blocului
Lacul Văcăreşti ar putea fi declarat arie protejată
Ultimii sălbatici din mijlocul Bucureştiului
Se încarcă comentariile...
