Arena Naţională, adăpost în vreme de război şi calamităţi

În cazul unui dezastru natural sau al unui conflict armat, Primăria Municipiul Bucureşti va transforma Arena Naţională într-un adăpost ultramodern care va găzdui câteva mii de sinistraţi. Municipalitatea va cheltui peste un milion de euro pentru achiziţionarea a 3.000 de oale metalice şi a unor paturi de campanie

Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, se pregăteşte pentru situaţii de urgenţă. Potrivit unui plan pus la punct de reprezentanţii municipalităţii, în cazul unor dezastre naturale sau a unor conflicte militare, bucureştenii care vor avea nevoie de ajutor vor fi adăpostiţi pe Arena Naţională, cel mai mare stadion din România.

În aceste condiţii, edilii Capitalei au început să se pregătească intens, anunţânu-şi intenţia de a cumpără, printre altele, 3.000 de oale metalice necesare transportului hranei, precum şi 12.600 de paturi de campanie, care urmează să fie depozitate pe stadion imediat după achiziţie. Pentru aceste achiziţii, Primăria Municipiului Bucureşti (PMB) pune la bătaie circa un milion de euro.

Oale de 175.000 de euro

Prima grijă a autorităţilor a fost aceea de a achiziţiona 3.000 de marmite – nişte oale metalice de tip termos – cu ajutorul cărora să fie transportată hrana lichidă şi solidă. Astfel, potrivit anunţului publicat pe site-ul e-licitatie.ro, Primăria Municipiului Bucureşti (PMB) este dispusă să plătească în jur de 175.000 de euro, fără TVA, urmând ca acest contract să fie atribuit printr-o licitaţie deschisă, criteriul de atribuire fiind preţul cel mai scăzut.

Reprezentanţii Primăriei Capitalei susţin că toate aceste dotări au la baza legea 481/2004 care reglementează procedurile privind protecţia civilă.

12.600 de paturi

De asemenea, municipalitatea mai are în plan şi cumpărarea a câteva mii de paturi de campanie, dotate cu un săculeţ special pentru depozitarea periuţei de dinţi, a prosopului sau a altor obiecte personale. Paturile vor avea cadrul din oţel şi vor putea să susţină o greutate maximă de 150 de kilograme, fiind, de asemenea, dotate cu câte o lampă solară care poate lumina 12 ore.

„În ceea ce priveşte licitaţia pentru achiziţia paturilor de campanie, aceasta este în curs de desfăşurare. Estimăm că procedura urmează să se atribuie până la finele anului 2014. Paturile de campanie vor fi depozitate la Stadionul Naţional Arena şi utilizate în caz de situaţii de urgenţă“, explică reprezentanţii PMB, pentru „Adevărul“.

Valoarea estimată pentru paturile de campanie se ridică la peste 4 milioane de lei, fără TVA, echivalentul a circa 900.000 de euro. Pe lângă oalele de tip termos şi paturile de campanie, Sorin Oprescu a declarat că pe Arena Naţională vor fi depozitate şi pături, folosite şi ele la nevoie.

„Pe stadionul naţional se vor monta paturi, pături. Se va încălzi incinta cât poate fi încălzită şi fiecare îşi va primi apa şi mâncarea“, a precizat edilul-şef, menţionând că pe Arena Naţională vor putea fi „cazaţi“ câteva mii de persoane.

Şcolile vor avea puţuri

Din acelaşi proiect, ce urmează să asigure protecţia civilă a bucureştenilor, face parte şi un protocol încheiat între Primăria Generală şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti, care vizează pregătirea pentru situaţii de urgenţă a 12 şcoli şi săli de sport: Liceul „Eugen Lovinescu“, şcolile generale 80, 103, 117, 45, 143, 165, 40 şi 96, Colegiul Tehnic Material Rulant pentru Transport Ferovial, Colegiul „Anghel Saligny“ şi Liceul „Iulia Haşdeu“.

„Sălile de sport aferente celor 12 şcoli ce vor forma taberele de sinistraţi asigură o capacitate de aproximativ 4.500 de locuri“, precizează reprezentanţii PMB.

Unităţile de învăţământ au fost deja dotate cu generatoare, paturi de campanie, lanterne, tărgi şi pături, urmând ca în scurt timp să fie demarate lucrările de amenajare a puţurilor de apă de mare adâncime. Lucrările pentru amenajarea puţurilor vor dura două luni.

Capitala rămâne fără bani

Măsurile puse la punct de Primăria Generală a Capitalei pentru protecţia civilă vin în contextul unei situaţii financiare dificile în care se află municipalitatea. La sfârşitul lunii iulie, primarul general Sorin Oprescu declara că bugetul PMB va fi rectificat în minus cu aproximativ 500 de milioane de lei, după ce Ministerul de Finanţe ar fi făcut o greşeală.

Concret, edilul-şef spunea că Ministerul de Finanţe a estimat că din cotele defalcate din TVA şi impozitul pe venit încasate, municipalităţii i-ar reveni în jur de 280 milioane de lei lunar, iar până la acea dată în visteria Primăriei Generale ajungând doar 120-170 milioane lei lunar.

Bugetul de funcţionare a Primăriei Capitalei pentru acest an a fost estimat la circa un miliard de lei din cele 4 miliarde, cât era estimat bugetul general. Din aceşti bani, explica Oprescu, până la sfârşitul lunii iulie s-ar fi cheltuit aproape jumătate. Tot atunci, Oprescu spunea că după greşeala făcută de Ministerul de Finanţe, bugetul local a rămas destul de mic, ajungând la o sumă care nu ar putea să acopere buna funcţionare a oraşului, afectând, în special, serviciile publice: ilumintatul stradal, canalizarea sau deratizarea.