Porniţi spre UE cu povara trecutului. Ce cred moldovenii despre relaţiile cu Rusia, UE şi despre situaţia din Ucraina

La nici 100 de kilometri de Chişinău, moldovenii critică decizia demnitarilor de a merge spre UE şi spun că guvernanţii au uitat de sărăcia ce bântuie prin satele noastre. Îşi amintesc că pe vremuri era mai bine. Experţii vorbesc despre manipularea făcută de media din Rusia şi de unele partide.

În coasta Chişinăului, în orăşelul Sângera, moldovenii se văd în UE, abia aşteaptă să călătorească fără vize în Europa şi-i condamnă pe ruşi pentru ocuparea Crimeii. La nici 100 de kilometri, la Sălcuţa, raionul Căuşeni, realitatea arată altfel. „Răscoala“ din Ucraina este dur criticată, iar oamenii spun la unison că viitorul nostru e alături de Rusia. Experţii susţin că această împărţire între Est şi Vest este efectul propagandei mass-mediei ruseşti, care sunt retransmise la noi, dar şi a manipulărilor la care recurg unele partide.

Natalia Sitişco din Sângera merge spre casă, cu două genţi mari de rafie cu cartofi. Când oboseşte, se opreşte să-şi tragă sufletul, se uită în lungul străzii, mai intră în vorbă cu vreun om, şi-şi continuă drumul. La cei 60 de ani, femeia spune că speră să ajungă cândva în Europa. N-a fost niciodată, dar a auzit la televizor că am putea scăpa de vize. Tot la televizor a auzit şi despre EuroMaidanul de la Kiev, dar şi despre escaladările din Crimeea. Este sigură că dacă Moldova ar merge spre UE, ne va fi mai bine. „Am rude în Italia şi în Portugalia, care mi-au spus că acolo salariile sunt mai mari, oamenii au o altă viaţă, iar la bătrâneţe călătoresc“, spune femeia, jeluindu-se că după zeci de ani de muncă are o pensie de 1.200 de lei. Îngrijorată de izbucnirea unui război în Ucraina, Natalia Sitişco ne spune cum vede ea lucrurile. „Acolo, unii voiau cu Rusia, alţii cu Europa şi nu puteau împărţi ţara. Totuşi, ruşii trebuie să fie stăpâni în ţara lor, nu prin vecini“, accentuează ea.

Natalia Sitişco spune că moldovenilor le va fi mai bine cu Uniunea Europeană FOTO: Tudor Iovu

CU GÂNDUL LA RIDICAREA VIZELOR

La câţiva metri, în centrul localităţii, Constantin Baciu (55 de ani) vinde nutreţ pentru animale. Şi el se declară proeuropean şi ne explică de ce ne-ar fi mai bine în Europa: „Noi am fost în morcirla care se numeşte ţara sovietică. Atunci a trecut prin gulag. Familia mea a fost deportată toată în Siberia. Uitaţi-vă ce fac ruşii în Ucraina. Cred că până la urmă toţi vor înţelege că aşa-zişii parteneri strategici de fapt sunt ocupanţi. E mai greu să convingi bătrânii, care încă speră că vom trăi vremurile în care cârnaţul va costa 2 ruble 20 de copeici“. Constantin Baciu se laudă cu rudele, dar şi copiii care lucrează în Germania şi au o viaţă decentă. Deşi deocamdată nu i-a vizitat, aşteaptă cu nerăbdare liberalizarea regimului cu vize.

Tot la vize se gândeşte şi Alexandru Popa (38 de ani) din Dobrogea, satul de alături. În haine ponosite, târând un cărucior ruginit, bărbatul încearcă să evite bălţile din pe marginea drumului. Şi el are rude în UE. „Sora şi fratele sunt plecaţi în Italia. Spun că acolo viaţa şi drumurile sunt mai bune şi câştigă mai mult. Nu am avut ocazia să merg la ei, dar mi-ar plăcea să-i vizitez. Calea europeană este cea mai bună pentru Moldova şi cred că trebuie să ne vedem de treburile noastre în continuare“, povesteşte bărbatul.

Constantin Baciu spune că aşteaptă cu nerăbdare liberalizarea regimului de vize cu UE FOTO: Tudor Iovu

„PUTIN RÂDE ŞI ÎŞI BATE JOC DE NOI“

La cei 75 de ani, Ştefan Răducanu, din Sângera, spune că a văzut de toate. Crede că trebuie să prietenim şi cu Vestul, şi cu Estul. „Nu trebuie să stricăm relaţiile cu ruşii, pentru că suntem dependenţi economic de ei. Şi cu Europa trebuie să avem relaţii bune. E bine că ne dau bani, dar schimbările trebuie să le facem noi, să muncim singuri“, mărturiseşte pensionarul. „Suntem independenţi şi trebuie să ne comportăm ca atare, să nu pună nimeni mâna pe noi. Că, uitaţi-vă la noi: Putin râde şi îşi bate joc de noi. Vrea ne dă gaz mai ieftin, nu vrea nu ne dă. Râde şi se joacă cu noi“, continuă nea Ştefan.

„SUNTEM CÂT UN BOŢ, VINE RUSUL ŞI NE CALICEŞTE ÎN DOUĂ ŞCIOTURI“

Deşi locuiesc la câţiva kilometri de graniţa cu Ucraina, gândurile despre un eventual război sunt departe de cei patru mii de locuitori din satul Sălcuţa, raionul Căuşeni. În timp ce Ucraina fierbe, peste satul moldovenesc domină liniştea şi un strat gros de ceaţă. „Se mai discută pe ici, pe colo, dar deocamdată e linişte. Sperăm că vom evita conflictele, pentru că am avut deja o astfel de experienţă şi doare enorm. Bine ar fi ca şi politicienii noştri să fie interesaţi să menţină pacea în popor“, spune profesoara Raisa Lupu.

La magazinul din centrul satului, cinci bărbaţi îşi discută grijile la un pahar de vorbă. „În Ucraina merge război, dar noi suntem departe, nu trebuie să ne implicăm. A fost în ’92, d-apoi ajunge că oricum şi-au făcut fiecare interesele şi aşa şi stăm. În caz de ceva, chemăm America, Anglia şi tot neamul lor, ca să se lămurească odată şi o dată cu banda asta. Problema cu Transnistria depinde numai de ei şi de Moscova. Noi singuri oricum suntem cât un boţ, doi oameni în cruce, vine rusul şi te caliceşte în două şcioturi (rusism – doi timpi şi trei mişcări)“, spune Constantin Bagrin, angajat în Serviciul Paza de Stat la Chişinău. „Nu se mai începe niciun război, stai liniştită, asta-i treaba celor de la Chişinău“, intervine amicul său, Ion Ermurachi.

„RĂZBOIUL“ CU MIGRANŢII

Întrebaţi ce cred despre parcursul pro-european al ţării, toţi afirmă într-un glas că „cu ruşii e mai bine“. „Aici numai femei au mai rămas, restul sunt toţi pe la Moscova. A intrat România în Europa. Ei şi? Vai de capul lor! Pe noi nimeni acolo nu ne aşteaptă şi nici în ţară nu ne putem găsi de lucru“, adaugă bărbatul, care de 20 de ani lucrează şofer în capitala Federaţiei Ruse.

Fiul său, Maxim (19 ani), care tot acolo munceşte, crede că războiul va veni atunci când „vor începe să-i gonească pe moldoveni acasă de la zarabotkă (de la lucru - rusism)“. „Conducerea noastră nu prieteneşte cu ruşii, de aceea şi băieţii noştri sunt deportaţi de acolo cu miile. Iată motiv de probleme... Da vizele cu europenii pentru ce le-au scos? La plimbare să mergem?“, se întreabă retoric Pavel Creangă, muncitor în localitate.

CÂT DE BINE TRĂIESC CEI DIN TRANSNISTRIA

Oamenii din Sălcuţa se vaicără că abia de leagă tei de curmei. „Războiul e una, dar sunt probleme mai grave. Parlamentarii ţin fiecare la averea lor. Au castele şi nu-şi bat capul de lume, de sărăcie, cum ne descurcăm cu plăţile pe gaz şi comunale, ş-apoi se miră că aici toţi vor cu Rusia. Chiar duminica trecută am fost în Transnistria şi mă uitam cât de bine trăieşte lumea acolo“, povesteşte Maria Ciobanu, lucrător medical, adăugând că până şi fii săi, cu tot cu facultate, „tot la Moscova s-au dus, că în Europa n-au ce face“.

„În Europa nu ne primeşte nimeni. Nici limba nu ştim. Suntem străini. Ce are Moldova să le arate europenilor? Nimic! Măcar cu ruşii avem o istorie cât de cât comună şi oricine face bani dacă vrea cu adevărat. Problemele noastre, Transnistria şi altele, oricum nu o să se rezolve niciodată. Am avut 7 aprilie, Ucraina amu’ toată-i în răscoale, dar niciun rezultat din asta nu-i“, se dă cu părerea Gheorghe Bucuci, un tânăr care spune că merge periodic în Rusia la rudele stabilite acolo.

„Este multă manipulare în mass-media ruşeşti“

Specialiştii susţin că împărţirea moldovenilor între adepţii vectorului pro-Est şi pro-Vest este rezultatul dezinformării populaţiei, dar şi a propagandei ruseşti. „Presa de la noi nu este un susţinător fervent al proceselor integraţioniste. Trebuie să încercăm să oferim publicului analize pertinente, ca oamenii să înţeleagă ce înseamă UE“, susţine expertul media Petru Macovei. „În regiunea transnistreană şi în Găgăuzia însă avem situaţii mai grave, presa nu face absolut nimic pentru a informa cetăţenii, nu trebuie să promoveze această idee, dar să informeze“, accentuează director executiv la Asociaţie Presei Independente.

Totodată, expertul spune că spaţiul informaţional moldovenesc trebuie protejat. „Este multă manipulare, în special în ştirile principalelor canale ruseşti, retransmise în Moldova. Trebuie să avem grijă ca cetăţenii noştri să nu fie intoxicaţi cu tot felul de informaţie de proastă calitate“, accentuează Petru Macovei.

Soluţia este simplă. „Există un proiect de lege a unor deputaţi care vor să modifice Codul Audiovizualului. N-ar trebui să se meargă pe calea interzicerii prin lege, dar pe calea fortificării producătorilor autohtoni şi a creării unor condiţii mai uşoare de acces pe piaţa noastră a posturilor TV care emit în română“, adaugă specialistul.

O altă cauză a scindării populaţiei este manipularea comunistă, crede comentatoarea Olga Nicolenco. „În societate persistă o spaimă răspândită de activiştii comunişti, iar oamenii, de regulă, cred mai uşor ceea ce este rău decât ce este bine“, crede specialista. Comentatoarea îndeamnă cetăţenii să se informeze din mai multe surse. „Este mult mai simplu să te informezi despre Uniunea Vamală, pentru că am fost acolo 70 de ani. Găgăuzii vor cu Rusia, dar ei nu înţeleg că UE a fost creată ca fiecare etnie să se regăsească acolo“, afirmă Olga Nicolenco.