Rusolingvii, tot mai atraşi de limba română

În Republica Moldova funcţionează 263 de instituţii şcolare în care limba de predare este rusa sau o altă limbă a minorităţilor naţionale. În aceste şcoli lucrează 1100 de profesori de limbă română pentru alolingivi.

Viceministrul Educaţiei, Liliana Nicolaescu-Onofrei, explică pentru Adevărul Moldova că şcolile în care limba de instruire este bulgara, ucraineana sau găgăuza poţi să le numeri pe degete. Chiar şi în aceste şcoli nu toate disciplinile sunt predate în limbile ucraineană sau bulgară. În şcolile minorităţilor naţionale se predă în limba rusă. „În Găgăuzia, limba în care se predă în şcoli este rusa, limba găgăuză constituie o disciplină aparte. Această practică vine din Uniunea Sovietică, unde nu a existat un învăţământ real în limbile minorităţilor naţionale”, explică Nicolaescu-Onofrei.

Noul curriculum, din 2015

Autorităţile Republicii Moldova nu inteţionează să înlocuiască limba rusă cu cea română în şcolile minorităţilor naţionale - găgăuzi, ucraineni şi bulgari. Codul Educţiei, adoptat recent de către Parlamentul de la Chişinău, presupune că minorităţile naţionale au dreptul să aleagă limba în care vor să înveţe.

Cu toate acestea, în toate şcolile din Republica Moldova, limba română este disciplină obligatorie. În 2015 Ministerul Educaţiei va adopta un nou curriculum care prevede predarea limbilor străine în conformitate cu normele europene. Programele şcolare vor fi revizuite, iar accentul se va pune pe dezvoltarea aptitudinilor de comunicare.

Interesul pentru română creşte

Inga Lulenova este profesor de limbă română la liceul cu predare în limba rusă „Antioh Cantemir” din Chişinău şi are o experienţă de predare de 25 de ani. „Noi, profesorii de limbă română pentru rusolingvi, începem să lucrăm cu copiii care nu vorbesc deloc româneşte. Când ei încep să comunice liber în limba română, pentru noi este o mare bucurie”, spune profesorul.

Interesul pentru limba română din partea rusolingvilor creşte. Motivul este că tinerii care nu vorbesc limba română au, cu fiecare an, tot mai puţine perspective de a se angaja într-o companie bună. „Atitudinea faţă de învăţarea limbii române de către ruşi, ucraineni, bulgari s-a schimbat radical în ultimii ani. Părinţii îi pun pe copiii lor în faţa unui obiectiv foarte concret: limba română trebuie învăţată. Un al doilea factor este metoda de predare. Noi punem accent pe latura educativă, suntem adepţii predării funcţionale a limbii române. Elevul învaţă gramatica şi lexicul în conformitate cu necesităţile practice”, explică Inga Lulenova.

Metoda funcţională

Liliana Nicolaescu-Onofrei explică metoda funcţională folosită la predarea limbii române pentru rusolingvi. „Gramatica este predată în context, se imită anumite situaţii în care elevul trebuie să vorbească limba română. Copiii învaţă să ceară ceva, să se prezinte, să ducă un dialog funcţional în diferite situaţii ale vieţii”.

Nota medie la bacalaureatul din 2014 la examenul de limba română pentru rusolingvi a constituit-o 6,27, la ciclul gimnazial e nota 7,02, la examenul de abolvire a ciclului primar este 7,77. „Noi observăm că generaţia care vine învaţă mai bine limba română”, explică viceministrul Educaţiei.

Exemplul negativ

Profesorii de limbă română pentru alolingvi vorbesc despre faptul că rusolingvii, deseori, iau un exemplu negativ de la copiii pentru care româna este limbă maternă. De ce un rus să înveţe limba română literară, dacă moldovenii refuză să vorbească literar şi folosesc rusisme în vorbirea fluentă, se întreabă ei. Deseori, profesorii se confruntă cu o situaţie absurdă, când elevii rusolingvi vorbesc româneşte mai curat decât moldovenii. „În transport, în magazine, elevii noştri aud o limbă română schimonosită”, se indignează Inga Lulenova.

La facultăţi, în România

Unii dintre liceenii rusolingvi învaţă limba română având intenţii serioase de a aplica la o facultate din România. În anul 2014, Guvernul român a oferit cetăţenilor Republicii Moldova 5000 de burse în liceele şi universităţile din România. „Am cunoscut cazuri când doi băieţi din şcoala noastră au mers la studii în România la Facultatea de Inginerie şi Construcţie a Avioanelor”, menţionează Lulenova. Universităţile româneşti au facultăţi şi specialităţi care nu există în Republica Moldova, cum ar fi cele din domeniul petrolului sau ştiinţele marine.

Începând cu anul acesta, în grupele române din universităţile din Republica Moldova sunt acceptaţi candidaţi fără a se ţine cont de limba în care aceştia au învăţat în licee.

Xenia Goloviţcaia este studentă la Facultatea de Ecologie, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. „Am ales să îmi fac studiile în România pentru simplul motiv că aici nu există corupţie în sistemul de învăţământ şi pentru că ceea ce studiez - ecologia - se apreciază mai mult în România. Fiind studentă în România pot să aplic pentru Erasmus, ceea ce am făcut deja şi am rămas super satisfăcută. Cu limba română nu am avut probleme pentru că vorbesc şi rusa, şi româna, la fel de bine. Unica problemă e accentul meu rus, după care toţi îşi dau seama că sunt din Republica Moldova”.

Conform recensământului din 2004, cea mai mare minoritate naţională în Republica Moldova o constituie ucrainenii - 11,23%, urmaţi de ruşi - 9,39, găgăuzi - 3,85%, bulgari - 2,01%. Datele recensamantului din 2014 încă nu au fost publicate.