Experimentul cu româna în şcolile ruse: bun la Chişinău, dificil în raioane
0
De doi ani, Ministerul Educaţiei a lansat un proiect de predare a unor discipline în limba română, pe lângă cursul de bază, în liceele pentru alolingvi. După patru semestre, profesorii şi şefii din Educaţie îşi laudă realizările, dar nu toţi elevii sunt în stare să poarte o conversaţie banală în limba oficială.
Majoritatea şcolilor dintre cele 23 implicate în proiect au optat pentru predarea în limba română a disciplinelor educaţia tehnologică, muzica sau educaţia fizică. La Liceul Teoretic „Alexandr Puşkin“ din Chişinău în română se predă educaţia civică la trei clase de a IX-a şi în două clase de a X-a, doar la profilul uman.
Chiar dacă liceul participă în proiect al doilea an, cei din administraţie ne-au întâmpinat cu suspiciune, întrebându-ne la ce bun am venit. După câteva explicaţii, managerul instituţiei, Oxana Abramova, a devenit ceva mai comunicativă.
Cu acordul părinţilor
„Ne-am gândit că, pe lângă cele patru ore de limbă română pe săptămână, ar fi bine să mai existe o disciplină şcolară predată în limba de stat. Iniţial, educaţia civică în română era predată doar la clasa a IX-a, dar am decis să extindem cursul până în a XII-a“, povesteşte directoarea, profesoară de limbă engleză. Dascălii au consultat şi părinţii elevilor. „Ne-a bucurat că ei şi-au dat seama că odraslele lor trebuie să se conformeze şi să înveţe limba oficială. Aproape toţi şi-au dat acordul“, afirmă Oxana Abramova.
Directoarea a adăugat că limba română se predă cu mult succes în liceul pe care-l administrează, iar copiii sunt foarte motivaţi. „Unii chiar intră la facultate în România“, îşi laudă discipolii profesoara. Totodată, aceasta spune că nu este nevoie ca elevii din clasele mai mici să înveţe unele discipline în limba română. „Suntem totuşi un liceul alolingv şi accentul îl punem pe limba maternă“, a motivat directoarea.
Fără manuale, doar comunicare
La recreaţie, facem cunoştinţă cu profesoarele Inga Pazenco şi Lilia Frunze. Prima predă istoria în limba rusă, dar şi educaţia civică în limba română. Deşi este vorbitoare de rusă, comunică în română suficient de bine. Lilia Frunze este profesoară de română. Are categorie superioară şi peste 20 de ani stagiu de muncă. A fost cea care a pledat pentru implementarea acestui proiect în liceul „A.S. Puşkin“. Odată începută ora, ne aşezăm în ultima bancă, împreună cu Lilia Frunze, pentru a urmări lecţia.
În pauză, elevii discută în limba rusă şi nici profesoara nu se simte obligată să le vorbească elevilor româneşte, explicându-le ceva în limba lui Puşkin. Însă de-ndată ce sună la lecţie, comunicarea în limba română e regulă.
Nevoite să adapteze manualele româneşti pentru şcolile cu predare în rusă, profesoarele au găsit o alternativă. Astfel, fiecare elev primeşte câte o fişă cu cuvintele-cheie ale lecţiei „Comunicare şi responsabilitate în relaţiile de cuplu“, pe care le traduc pe loc, iar apoi formează cu ele propoziţii.
„Familia trebuie să fie una şi pe toată viaţa“, „De problemele în cuplu sunt vinovate majoritatea femeilor“, „Iubirea este cheia unei relaţii de succes“ sunt câteva dintre propoziţiile simple pe care elevii le-au compus în timpul lecţiei, asta chiar dacă învaţă limba română din clasa întâi.
„Mă ruşinez“ şi „Nu găsesc cuvintele potrivite“
Următoarea etapă este provocarea la discuţie. Dascălul Inga Pazenco le cere elevilor să povestească cine ia deciziile la ei în familie. Profesoara reuşeşte să-i întrebe aproape pe fiecare dintre elevi, iar la finalul lecţiei, mai mulţi dintre ei s-au ales cu note pozitive.
La pauză, eleva Daria Decicova mărturiseşte că iniţial i-a fost greu să vorbească româneşte. „M-am adaptat treptat, dar doamna Lilia, profesoara noastră de limbă română, ne-a spus să vorbim dacă avem ocazia, pentru că va apărea un moment în viaţă când va fi nevoie de asta“, spune cu certitudine Daria, doar că în limba rusă. Întrebată dacă s-ar descurca să-şi spună opinia în limba română, Daria zice că s-ar strădui, dar se ruşinează.
Mai îndrăzneaţă este Olivia, care provine dintr-o familie mixtă. „Acasă vorbim ruseşte. Mama şi tata au decis să învăţ în şcoală rusă. Nu ştiu de ce. Cu toate astea, îmi place foarte mult limba română şi citesc şi literatură extraşcolară“, ne asigură Olivia Bogulean, cu o uşoară palatalizare.
Cel mai rebel din clasă s-a dovedit a fi Igor Bartenev, care pe toată durata lecţiei începea un gând în română şi-l termina în rusă. „Câteodată îmi este greu să vorbesc în limba română, se întâmplă să nu găsesc cuvintele potrivite, dar îmi place cum sună acest grai şi chiar aş vrea să-l cunosc mai bine. Lecţiile acestea îmi sunt de ajutor“, recunoaşte Igor, într-o română cu multe conjugări greşite şi dezacorduri, privind-o întrebător pe Lilia Frunze.
Important e să vorbească
Cu toate acestea, profesorii îşi laudă discipolii. „Copiii au evoluat considerabil de anul trecut. Probabil, ei au înţeles de la examenul de la sfârşit de gimnaziu că situaţia este foarte serioasă şi că limba română e într-adevăr necesară nu doar pentru studii, ci şi pentru viaţa cotidiană“, e de părere Inga Pazenco. O susţine şi Lilia Frunze: „Punând pe roate astfel de proiecte, noi încercăm să ajutăm vorbitorii de limbă rusă, nu să-i pedepsim. La început s-a vorbit mult şi că vrem să creăm copiilor dificultăţi. Nu e aşa, pentru noi e important ca elevul să vorbească“, susţine Lilia Frunze.
„Timpurile şi politica s-au schimbat“
Printre primele licee care au adoptat predarea altor discipline în limba română este Liceul „Constantin Popovici“ din satul Nihoreni, raionul Râşcani, o localitate locuită în proporţie de peste 70% de ucraineni. Aici elevii minoritari fac lecţii în limba română la cinci discipline. „Iniţiativa a venit din partea părinţilor, care au motivat că nu vor ca viitorul copiilor lor să se ruineze din cauza că ei nu ştiu româna. Când am ales disciplina, am vrut ca ele să aibă o tangenţă maximă cu cultura basarabeană şi localitatea natală. De aceea, am inclus geografia, istoria şi educaţia civica. Pe lângă ele mai facem educaţia fizică şi cea tehnologică“, susţine Maria Macovei, directoarea liceului ucraineano-român.
„Acasă vorbim ruseşte. Cu toate acestea, îmi place foarte mult limba română şi citesc şi literatură extraşcolară“ - Olivia Bogulean, elevă
Una dintre persoanele care au susţinut proiectul este Angela Şveţ, mama unui elev de clasa a VII-a. „Timpurile şi politica s-au schimbat, trebuie să înţelegem că nu mai e ce a fost, de aceea îmi susţin copilul, fac cu el temele pe acasă şi chiar învăţ multe de la el. Am observat că i s-a îmbogăţit vocabularul. Sper că acest proiect va dura, pentru că trăind în ţara asta ar trebui să-i cunoaştem limba“, spune cu certitudine femeia.
La lecţiile de română au învăţat doar „bună ziua“
Chiar dacă profesorii şi părinţii laudă elevii, unii dintre învăţăcei nu prea pot lega o frază coerentă în limba română. Întrebată în română ce-i place cel mai mult la lecţiile de educaţie civică, o elevă din clasa a IX-a s-a pierdut şi a zis că nu înţelege ce-i spun. Colega ei s-a descurcat mai bine, dar nici ea nu a vrut să răspundă în română. „Rusa totuşi o vorbesc mai bine. În plus, toţi prietenii mei vorbesc ruseşte. Scriu doar eseurile pentru şcoală în română“, recunoaşte Alina Cazac, elevă la liceul din Nihoreni.
„Sper că acest proiect va dura, pentru că, trăind în ţara asta, ar trebui să-i cunoaştem limba“ - Angela Şveţ, părinte
La Liceul „Mihail Guboglo“ din Ceadîr-Lunga proiectul s-a înnămolit. Contactând administraţia pentru a vedea cum stau aici lucrurile după doi ani de activitate, directorul adjunct Tamara Chioroglo ne-a spus că unica profesoară care preda copiilor în limba română a plecat în concediu de maternitate şi proiectul a fost sistat.
Peste 3.000 de copii instruiţi în limba română
Programul de instruire multilingvă a fost implementat în anul de studii 2011-2012, în zece licee cu predare în limba rusă. În primul an de proiect, 29 de profesori au predat în 57 de clase. În 2013, la proiect au aderat încă şase şcoli. Astăzi, 51 de profesori predau diverse discipline în limba română în 125 de clase. În total, în ţară sunt 240 de şcoli pentru alolingvi.
Primul pas înainte a fost făcut
Şefii din Educaţiei susţin că proiectul mai are câteva lacune şi trebuie monitorizat. „Am început cu paşi timizi şi mai avem nevoie de foarte mult sprijin“, a spus viceministrul Educaţiei Liliana Nicolăiescu-Onofrei. Oficialul a admis că mulţi dintre profesorii care predau disciplinele în limba română o fac cu accent, dar, susţine că, acest lucru nu este deranjant.
„Predarea unui conţinut în limba ţintă necesită un specialist care să cunoască materia şi terminologia, dar care nu neapărat trebuie să fie expert într-o limbă străină. Ne zgârâie urechea când auzim micile greşeli şi accentul cu care vorbeşte un profesor rus în română, dar noi, cei care ştim astăzi franceza sau engleza foarte bine, nu am avut ca profesori nici pe departe vorbitori nativi ale acestor limbi“, argumentează viceministrul.
„Nu în toate şcolile alolingve există profesori vorbitori de limbă română, de aceea managerii au reieşit din potenţialul de cadre pe care-l au“, a mai spus oficialul. Totuşi, Liliana Nicolăiescu-Onofrei a promis că profesorii vor putea beneficia în viitorul apropiat de cursuri de perfecţionare.
Propun o nouă abordare
Bunăoară, astfel de traininguri propune Asociaţia Naţională a Trainerilor Europeni din Moldova (ANTEM). Specialiştii organizaţiei au instruit mai mulţi profesori, inclusiv în satul Nihoreni. Lucia Cucu, directorul ANTEM, susţine că, deşi mulţi profesori implicaţi în acest proiect sunt vorbitori de rusă şi predau cu accent, ei ar putea mai bine învăţa copiii.
„Aceşti oameni pot să instruiască mult mai bine elevii, întrucât au trecut deja prin toate etapele învăţării limbii române“, e de părere specialista. Ea crede că predarea limbii române în cadrul acestui proiect trebuia să înceapă din grădiniţă şi să dureze şi în învăţământul superior. „Cu o astfel de abordare, în vreo zece ani ar fi dispărut fenomenul tinerilor absolvenţi care nu cunosc limba ţării“, susţine Lucia Cucu.
Vom vedea rezultatele în câţiva ani
Din observările făcute în teren de către funcţionarii Ministerului Educaţiei, s-a observat o creştere a abilităţilor de comunicare a copiilor. „Totul porneşte de la disponibilitatea autorităţilor şcolare şi de la iniţiativa părinţilor. Vrem să vedem reacţia şi progresul copiilor şi de aceea vom face o tură prin ţară, asistând la lecţii în şcolile vizate“, îşi face planuri Nicolăiescu-Onofrei.
„Abia în următorii ani vom putea spune cu certitudine că există o evoluţie. Dar faptul că s-a depistat şi s-a conştientizat necesitatea de a învăţa româna mai intens este un mare pas înainte“, afirmă Lilia Frunze.