Consilieri în sutană

Preotul din Suruceni, Vasile Ciocan, discută cu oamenii şi la Primărie, nu doar la biserică

În ultimul timp, tot mai multe feţe bisericeşti candidează la funcţiile de primari şi consilieri locali. Clericii spun că în acest fel nu doar alină suferinţele sufleteşti ale enoriaşilor, ci îi ajută să-şi rezolve şi problemele personale.

Din cele mai vechi timpuri, preotul era o autoritate în satele Moldovei, iar după prăbuşirea comunismului tot mai mulţi clerici au încercat să reia acest rol. De regulă, localnicii se bucură că slujitorii bisericii se implică în viaţa comunităţii, dar sunt deranjaţi atunci când aceştia fac partizanat politic.

Vara trecută, o „armată" de popi a ajuns în forurile locale. Preotul ortodox Ioan Solonari din satul Cimişeni, bunăoară, a fost ales în consiliul raional Criuleni pe listele Partidului Liberal-Democrat. Părintele Vasile Alcaz din Sineşti, Ungheni, este consilier local din partea democraţilor, iar arhimandritul Filaret, stareţul Mănăstirii Căpriana, reprezintă comuniştii în consiliul local. Politica nu le este străină nici altor confesiuni religioase. De exemplu, Valeriu Ghileţchi, episcop al Uniunii Bisericilor Evanghelice Baptiste din Moldova, este deputat PLDM.

A candidat la rugămintea enoriaşilor

Părintele Vasile Ciocan din Suruceni, Ialoveni, a candidat independent în 2011 şi a ieşit pe locul doi, după PLDM. „Am fost rugat de un grup de enoriaşi, care mi s-au plâns că nu au pentru cine vota. Am vrut să reprezint interesele bisericii în forul local", povesteşte preotul, care este membru al comisiei sociale în consiliu şi se laudă deja cu primele rezultate. O perioadă, pe lângă locaşul sfânt activa o cantină socială, unde mâncau 30 de oameni nevoiaşi. După ce proiectul finanţat de olandezi s-a încheiat, preotul a obţinut susţinere de la Primărie pentru a redeschide localul, iar acum vrea să înfiinţeze şi un centru de zi pentru săraci.

Sătenii par mulţumiţi de activitatea consilierului în sutană. „Ne înţelege mai bine problemele şi ştie unde să se adreseze ca să le rezolve", spune Larisa Ceban din Suruceni.

Majoritatea, în comisiile sociale

Din comisia socială face parte şi părintele Vasile din Sineşti. S-a gândit să candideze independent, dar s-a temut că nu va aduna suficiente de voturi şi a acceptat propunerea Partidului Democrat. „De 11 ani sunt la biserică şi nu-mi plăcea să văd că problemele se rezolvau mai întâi la bar şi apoi la Primărie. Am vrut să schimb situaţia", explică preotul, care s-a implicat în construcţia apeductului în localitate. Acum mulţi săteni au robinete în curţi şi nu trebuie să meargă după apă la kilometri distanţă.

„Noi facem parte din comunitate, aşa că trebuie să ne implicăm în rezolvarea problemelor acesteia", motivează şi Ioan Solonari, parohul bisericii din Cimişeni. Până a intra în PLDM, nu a mai fost membru de partid, dar politica l-a interesat mereu. În tinereţe, participa la Cenaclul „Mateevici" şi era simpatizant al Frontului Popular. „Am călătorit mult prin lume. Aş vrea să fac un azil pentru bătrâni după modelul unuia văzut în Olanda", ne împărtăşeşte planurile.

„Nu văd niciun conflict de interese"

Liberal-democratul Valeriu Ghileţchi recunoaşte că implicarea clericilor în politică creează o anumită tensiune, dar, în acelaşi timp, consideră că imoralitatea care invadează tot mai mult societatea face imperativă prezenţa creştinilor în viaţa publică. „Separarea Bisericii de stat înseamnă, pe de-o parte, neamestecul statului în treburile Bisericii, iar, pe de altă parte, a Bisericii în treburile statului. Prin urmare, este necesară o linie de demarcare între cele două instituţii. Aceasta nu înseamnă însă lipsirea de dreptul de participare a creştinilor, inclusiv a slujitorilor, în activitatea social-politică a ţării", susţine alesul poporului.

„Atâta timp cât un slujitor îşi îndeplineşte slujirea pastorală în mod vocaţional nu văd niciun conflict de interese dacă el este implicat şi în activitate politică. Totuşi, există nişte riscuri de care un slujitor este conştient. Valorile trebuie promovate prin convingere, şi nu prin constrângere", adaugă pastorul baptist.

Protoiereul Ioan Ciuntu, care a fost unul din cei zece preoţi deputaţi în primul Parlament, afirmă că este foarte important ca feţele bisericeşti să nu facă politică pe amvon. „Dacă un preot a ales să se implice în politică în niciun caz nu trebuie să meargă pe listele unui partid care a distrus tot ce a avut neamul nostru mai scump. Trebuie să fie curat ca lacrima", crede parohul Catedralei „Sf. Teodora de la Sihla".

Doresc să conducă

Preşedintele Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, spune că în ultimul timp se observă un interes mai mare din partea slujitorilor bisericii de a participa la viaţa politică. „Doar în 2007 s-a făcut o statistică a preoţilor aleşi primari în localităţi. Atunci erau şapte în toată republica", a spus Ciocan.