Sergiu Mocanu: Schimbarea sistemului electoral a fost o diversiune a lui Plahotniuc. Votul mixt nu va fi votat

FOTO IPN

Preşedintele Mişcării Populare Antimafie, Sergiu Mocanu, a declarat miercuri, 7 iunie, că schimbarea sistemului electoral, din unul proporţional în unul mixt, nu va avea loc. În opinia sa, iniţiativa legislativă de trecere la votul mixt nu este altceva decât o diversiune lansată de Vlad Plahotniuc pentru a se legitimiza ca lider politic, însă în realitate nu şi-ar dori implementarea reformei respective.

„Dacă nu era votul mixt şi dacă nu făcea Plahotniuc diversiunea asta, eu nu ştiu ce era să fie în politica din Republica Moldova, că idei oricum nu sunt. Votul mixt a fost acel combustibil care a menţinut vie lupta politică. Plahotniuc din asta a devenit lider politic acceptat. Toată Europa acum ştie că Plahotniuc este liderul alianţei de guvernământ, că Plahotniuc a avut o iniţiativă, care-i proastă, care nu va trece, (...) dar el au avut o iniţiativă şi plus la asta va fi şi rezonabil şi o să renunţe la ea”, a menţionat politicianul în cadrul emisiunii „În direct cu Sergiu Mocanu” de pe Youtube.

Mocanu consideră că în Moldova nu este posibil să creezi circumscipţii, fiindcă alegerea deputaţilor în teritorii ar putea genera separatism. Potrivit lui, acest lucru l-ar înţelege şi europenii, care nu vor permite schimbarea sistemului electoral, pe lângă faptul că nici Plahotniuc nu ar avea nevoie de modificarea în cauză.

„Nu poţi să faci în Republica Moldova circumscripţii uninominale în condiţiile acestea, fără reforma administrativ-teritorială şi fără multe alte lucruri. În general nu se poate pleca de la această formă ideală, cu o singură circumscripţie. Nu va fi votat votul uninomal, dar Maia Sandu şi Andrei Năstase vor încerca acum cu lume în stradă să-şi adune iarăşi reitingul, că ei au luptat pentru zădărnicirea votului uninominal şi uite că o să aibă vreo victorie cumva”, a notat preşedintele MPA.

Agenţia de presă Reuters a scris marţi, 6 iunie, că ar fi intrat în posesia unui document, în care se arată că experţii Comisiei de la Veneţia consideră că schimbarea sistemului electoral în Republica Moldova în actualul context politic este inoportună.

Potrivit Reuters, experţii au concluzionat că trecerea la sistemul de alegeri mixt (50 de deputaţi aleşi pe circumscripţii uninominale şi 51 pe liste de partid) presupune mai multe îngrijorări. Printre acestea se enumără riscul de a forma un Parlament vulnerabil, influenţat de interese de business, iar Comisia Electorală Centrală ar putea fi influenţată politic pe durata implementării reformei respective.

Amintim că la propunerea lui Igor Dodon, prin intermediul PSRM, pe ordinea de zi a Parlamentului din 5 mai, a fost introdus şi votat proiectul de lege ce prevede trecerea la sistemul mixt de vot. Acesta a fost votat în prima lectură de către 74 de deputaţi din PDM, PSRM şi Grupul Popular European.

În rezultat, democraţii au renunţat la votul uninominal, propus de Vlad Plahotniuc, şi pentru care au organizat mai multe dezbateri publice, în favoarea celui mixt. 

Preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, a menţionat că proiectul de lege respectiv va fi adoptat în lectura a după ce Comisia de la Veneţia va veni cu recomandările necesare pe marginea acestuia.

O parte din societatea civilă, dar şi unele partide de opoziţie se opun schimbării sistemului electoral. Astfel, chiar în ziua de vineri, 5 mai, când a fost adoptat în prima lectură proiectul de lege privind trecerea la sistemul mixt de vot, unii reprezentanţi ai partidelor de opoziţie, printre care Maia Sandu, Andrei Năstase, Dmitri Ciubaşenco, Renato Usatîi, Viorel Cibotaru, etc., au chemat lumea în stradă, în faţa Parlamentului, pentru a se opune acestei modificări. 

Unii experţi au atenţionat opinia publică că de fapt Plahotniuc anume sistemul mixt şi-l doreşte pentru a se menţine la putere, iar între Dodon şi liderul PDM ar exista un scenariu bine pus la punct pe acest subiect.

Pe de altă parte, experţii susţin că sistemul mixt sau uninominal dezavantajează anume partidele de opoziţie, extraparlamentare, deoarece au resurse financiare şi mediatice insuficiente de a faca faţă partidelor mari.