Proiectul legii privind liberalizarea capitalului şi stimularea fiscală, retras din Parlament

După ce, la 16 decembrie 2016, Legislativul de la Chişinău a votat în prima lectură proiectul Legii privind liberalizarea capitalului şi stimularea fiscală, poiect de lege criticat de opoziţie şi de mai multe ONG-uri, marţi, 28 februarie, speaker-ul Andrian Candu a anunţat că proiectul de lege a fost retras din Parlament.

„Toţi autorii proiectului au depus ieri (27 februarie) cerere prin care s-a cerut retragerea proiectului de legi. Este o cerere comună semnată pentru a înlătura deficienţele şi expunerile negative pe marginea acestui proiect luând în considerare avizele şi obiecţiile tehnice care au fost expuse în toată această perioadă. Din aceste motive s-a cerut retragerea lui. Astăzi cererea urmează să parcurgă toate etapele juridice, aici, în Parlament”, a declarat Candu pentru deschide.md

Andrian Candu este şi unul dintre autorii proiectului. El a menţionat anterior că acest proiect de lege nu reprezintă o amnistie fiscală, aşa preucm avertizau unele partide din opoziţie, şi că se vor anula amenzile şi penalităţile doar dacă agenţii economici îşi vor achita datoria de bază faţă de stat. 

Potrivit lui Andrian Candu, peste 105 mii de contribuabili au datorii faţă de stat sub formă de neachitare de amenzi şi penalităţi în sumă de peste 880 de milioane de lei.  În acelaşi timp, datoria de bază faţă de stat este de 1,1 miliarde de lei. Chiar dacă statul pierde cele 880 de milioane de lei, va câştiga alte 1,1 miliarde pentru că oamenii vor fi stimulaţi să achite datoriile de bază.

Autorul proiectului declara că în Republica Moldova demult se vorbeşte că economia tenebră depăşeşte 30% din PIB şi este nevoie de mecanisme ca să se aducă această economie tenebră în economie albă. Unul dintre aceste mecanisme este liberalizarea capitalului.

De partea cealaltă, experţii IDIS „Viitorul” avertizau despre unele pericole ce le-ar reprezenta legea respectivă.

Economistul Ion Tăbârţă sublinia într-o conferinţă de presă din 13 februarie, că Guvernul nu a participat la elaborarea proiectului. Ba mai mult, documentul nu a fost avizat de o serie de instituţii, inclusiv de Centrul Naţional Anticorupţie. Există suspiciuni rezonabile de a crede că iniţiativa legislativă din 2016 are scop ascuns, cum ar fi legalizarea banilor iliciţi, fie din interiorul ţării sau poate chiar din exterior. În aceeaşi ordine de idei, expertul a subliniat că cele două iniţiative, din 2007 şi 2016, au fost promovate de un grup restrând de oameni conectaţi la factorii decizionali ai puterii politice. Aceasta induce concluzia că scopul primar al acestora este de a servi interesele respectivului grup restrâns, care foloseşte instituţiile statului pentru a se îmbogăţi.

Autorii au încercat să schizeţe şi posibile scenarii legate de proiectul din 2016, astfel, unul din ele ar fi că politicienii vor adopta în lectură finală ignorând rezistenţa societăţii civile şi recomandările partenerilor externi. A doua posibilitate, şi cea mai plauzibilă în opinia autorilor, este că proiectul va fi abandonat pentru o perioadă favorabilă promovării sub o altă formă. Al treilea scenariu este că politicienii vor abandona ideea adoptării respectivului proiect.